Bilanţul negru al banilor europeni: România nu a atras niciun euro din fondurile structurale timp de trei luni

Fonduri structurale şi de coeziune în valoare de puţin peste un milion de euro au fost atrase în primele două luni din acest an, iar din martie şi până la sfârşitul lunii mai, România nu a atras niciun euro în plus, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor și care pot fi consultate aici. 

În total, România a primit de la Comisia Europeană în primele cinci luni din acest an 1,66 miliarde de euro pentru exerciţiul financiar 2014-2020, dar cea mai mare parte a banilor, de 1,31 miliarde de euro, au venit de la Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA) şi reprezintă subvenţiile pentru agricultură, pe care agricultorii le primesc oricum. 

Guvernul și-a propus ca pentru acest an să atragă 5,2 miliarde de euro, din care 1,9 miliarde de euro reprezintă bani din politica de coeziune. Și stăm prost la acest capitol: din cele 1,9 miliarde, nu au fost atrase decât 2,34 milioane de euro. Spre comparație, în 2016, un an despre care guvernarea PSD spunea că a fost catastrofal pentru absorbţia fondurilor europene, România a atras, în total, 7,36 miliarde de euro. 2016 a fost cel mai bun an de la momentul aderării din acest punct de vedere. 

Cât de importante sunt fondurile structurale? Spre exemplu, banii din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 sunt destinați dezvoltării infrastructurii de transport, mediu și energie, care are o alocare de 11,8 miliarde de euro. Iar dacă banii ar fi atrași, în România s-ar putea construi autostrăzile promise, drumuri în zonele rurale sau dezvoltarea metroului bucureștean.

Un plus faţă de situaţia de la sfârşitul lunii februarie îl reprezintă banii atraşi din fondurile pentru dezvoltare rurală şi pescuit (FEADR şi FEPAM). Dacă atunci România nu atrăsese niciun euro din fondurile dispoibile, situaţia încheiată la finele lui mai arată că s-au atras 265 de milioane de euro, jumătate din cât s-a atras în 2016. 

Unde e problema?

Problema atragerii fondurilor structurale şi de coeziune continuă, şi asta pentru că autorităţile de management, care sunt responsabile cu gestionarea acestor fonduri, nu sunt acreditate. De vină pentru lipsa acreditărilor ar fi  probleme care se referă la buna funcţionare a sistemului IT. 

Din acest motiv, Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi efectuează verificări. Deşi ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, spunea că acreditările ar putea fi primite cel târziu în prima săptămână din luna iulie, şeful Autorităţii de Audit a declarat recent că anunţul va fi făcut de-abia la începutul lunii august. 

„Facem verificări pe teren pentru a vedea dacă sunt indeplinite condiţiile în vederea acreditării autorităţilor de management. La începutul lunii august vom anunţa ce decizie s-a luat”, a declarat Aron Ioan Popa,  preşedintele Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi, citat de Mediafax. 

După acreditarea autorităţilor de management, factura pe care Bruxelles o va deconta României se va ridica la 800 de milioane de euro, a anunţat la începutul acestei luni Ministerul Dezvoltării (MDRAPFE). Din facturile emise pentru proiectele cu finanțare europeană, au fost achitate beneficiarilor 400 de milioane de euro din surse bugetare. 

Deficit de trei ori mai mare anul acesta 

Un semnal de alarmă l-a dat şi Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNÎPMMR) care spune că acreditarea autorităţilor de management şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene să devină priorităţi, în condiţiile în care deficitul bugetar pe primele cinci luni s-a triplat. 

România a înregistrat în primele cinci luni din acest an un deficit de 2,2 miliarde lei, respectiv 0,27% din PIB, față de deficitul de 0,8 miliarde lei, respectiv 0,1% din PIB, a anunţat Ministerul Finanţelor. 

„CNÎPMMR solicită stabilirea ca prioritate absolută a domeniului fondurilor europene, acreditarea autorităţilor de management şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene; adoptarea de măsuri pentru creşterea investiţiilor publice pentru susţinerea relansării economice; aplicarea Codului Fiscal şi nemodificarea acestuia pentru 4 ani, asigurându-se stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale; creşterea capacităţii tehnice de implementare a programelor pentru IMM-uri; dezvoltarea parteneriatelor public-private cu organizaţiile întreprinzătorilor în derularea activităţii agenţiilor de atragere de investiţii”, se arată într-un comunicat al CNÎPMMR.