Şase judecători ai CCR rămân în istoria României postdecembriste prin cea mai curajoasă decizie a unei categorii profesionale

La 18 februarie 2026 şase dintre judecătorii CCR au ales să rămână în istoria României postdecembriste prin cea mai curajoasă decizie a unei categorii profesionale de elită. Au ales binele comun în detrimentrul binelui egoist al propriei bresle.

• Decizia de validare a reformei pensiilor de serviciu ale magistraţilor a fost luată de CCR cu majoritate de şase voturi pentru, după cinci amânări succesive.
• Cei trei judecători care s-au opus validării reformei pensiilor speciale sunt: Bogdan Licu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, toţi propuşi de PSD în această funcţie.
• Mihai Busuioc e singurul judecător propus de PSD care a votat pentru validarea reformei pensiilor de serviciu ale magistraţilor.

Ziua în care judecătorii CCR au ales să fie solidari cu milioanele de români care au cotizat mulţi ani, împotriva voinţei lor, prin taxele şi impozitele plătite, la pensiile de serviciu ale breslei magistraţilor. Ziua în care judecătorii CCR au validat măsurile nepopulare şi unele dintre ele necesare prin care executivul schimbă radical direcţia în care merge această ţară.

Decizia luată de CCR astăzi dovedeşte că cea mai controversată categorie profesională a ales să se ridice din „minoratul” moral în care a fost retrogradată de unii dintre reprezentanţii breslei la înălţimea statutului profesional, intelectual, moral pe care-l are.

„Măreţia nu e niciodată demodată” şi a avut nevoie de acest context istoric, social, economic dificil pentru a fi adusă la lumină.

Reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor, validată de CCR, corectează inechităţi istorice din sistemul public de pensii. Pensiile de serviciu ale magistraţilor au cele mai mari inechităţi dintre toate categoriile de pensii de serviciu civile, după cum am arătat deja în materialele publicate în ultimii 7 ani.

Reamintesc succint:
Dintre toţi civilii beneficiari de pensii de serviciu, cea mai mare pondere a sumei plătite anual din bugetul de stat în suma totală achitată beneficiarilor de pensie de serviciu se înregistrează la magistraţi: peste 87% din suma totală plătită în 2024 magistraţilor pensionari e doar din bugetul de stat şi nu în funcţie de contributivitate, reiese din analiza mea publicată în Economica.net.

Dintre cele şase categorii mari de beneficiari civili de pensii de serviciu, cea mai mare sumă din bugetul de stat, fără vreo legătură cu principiul contributivităţii, ci doar urmare a legiferării privilegiului – circa 7 miliarde de lei din bugetul de stat – a fost virată doar pentru pensiile de serviciu ale magistraţilor civili în perioada 2018 – 2024, arată o amplă analiză exclusivă realizată şi publicată de mine Economica.net.

Magistraţii civili pensionari au cel mai avantajos algoritm de stabilire a pensiei de serviciu dintre toţi civilii.

Mă aştept ca guvernul să propună reforme similare şi pentru celelalte categorii de civili beneficiari de pensie de serviciu, mizând pe efectul de contagiune al acestei curajoase şi insolite decizii a CCR. După ce vor fi elaborate, mă aştept ca executivul şi societatea să reacţioneze cu aceeaşi măsură şi să urmărească la fel de vigilent, asiduu oficializarea reformelor pensiilor speciale ale celorlalte categorii de civili.

Mă aştept ca guvernul să analizeze cu luciditate şi cu discernământ variantele de modificare a legii pensiilor militare, la care lucrează acum, şi să evalueze realist consecinţele profunde, dorite şi nedorite, pe care schimbările propuse le vor avea în societate, pe termen lung. Şi, mai ales, să se întrebe dacă poate trăi cu efectele acestor decizii.

Cele mai recente analize scrise de mine despre pensiile de serviciu civile pot fi citite aici:

Comunicatul CCR despre decizia de validare a reformei pensiilor de serviciu ale magistraţilor poate fi citit integral aici.

Cristina Şomănescu are 17 ani de experienţă în jurnalismul economic. E specializată în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, în taxarea muncii şi în pensii de serviciu civile şi militare. Scrie la Economica.net.