Zona euro ar putea creşte resursele fondurilor de criză

Miniştrii Finanţelor din zona euro şi reprezentanţii băncilor centrale vor discuta mărimea fondurilor de urgenţă, Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) şi Mecanismul European de Stabilitate (ESM) la o întâlnire care va avea loc pe 30-31 martie la Copenhaga.

ESM ar trebui să-şi înceapă activitatea din luna iulie a acestui an, cu un plafon de finanţare de 500 miliarde euro. Intrarea în funcţiune a ESM era iniţial prevăzută pentru jumătatea anului 2013, însă escaladarea crizei datoriilor de stat în a doua parte a anului trecut i-a determinat pe liderii europeni să devanseze cu un an termenul.

EFSF, cu un plafon de creditare de 440 miliarde euro, a fost creat ca soluţie temporară până la lansarea ESM şi urmează să funcţioneze în paralel cu mecanismul permanent timp de un an, în perioada iulie 2012 – iunie 2013.

Liderii europeni au stabilit însă un plafon de 500 miliarde euro pentru soldul total al împrumuturilor acordate la un moment dat de cele două fonduri.

Analiştii financiari şi statele non-UE din grupul G20 recomandă insistent liderilor europeni să combine resursele celor două fonduri pentru a obţine o plasă de siguranţă de 1.000 miliarde euro. De altfel, SUA, Japonia, Brazilia şi alte state G20 au indicat că suplimentarea resurselor FMI în vederea unei implicări mai profunde a creditorului de la Washington în rezolvarea crizei datoriilor de stat depinde de disponibilitatea liderilor europeni de a combina resursele EFSF şi ESM.

Presiunile pentru constituirea unei plase de siguranţă mai solide sunt consecinţa temerilor că state cu economi uriaşe, ca Italia sau Spania, ar putea ajunge în situaţia de a avea nevoie de asistenţă externă sau de restructurarea datoriilor, situaţie în care atât plafonul de 500 miliarde euro al fondurilor de urgenţă ale zonei euro, precum şi resursele financiare actuale ale FMI, de sub 400 miliarde de dolari, ar fi insuficiente.

Germania, cea mai mare economie europeană şi principalul finanţator al măsurilor anticriză din zona euro, se opune însă creşterii resurselor fondurilor de criză.

„Din moment ce situaţia este dificulă în mai multe ţări, cea mai facilă opţiune pare cea mai puţin ambiţioasă. O posibilitate ar fi, spre exemplu, să punem deoparte angajamentele deja asumate de EFSF, de 192 miliarde euro, şi să oferim ESM un debut proaspăt cu resurse de 500 miliarde euro”, a afirmat o sursă oficială din zona euro.

Din capacitatea de finanţare disponibilă, de 440 miliarde euro, EFSF a angajat deja 192 miliarde euro în diverse măsuri anticriză, precum programele de asistenţă externă ale Greciei, Portugaliei şi Irlandei.

„Capacitatea combinată de creditare ar creşte de la 500 miliarde la 692 miliarde. Este una dintre variantele discutate şi este probabil cea mai puţin ambiţioasă, deci cel mai uşor de agreat”, a adăugat sursa citată.

O altă sursă europeană a confirmat că liderii UE discută această soluţie, însă ambii oficiali au precizat că se analizează mai multe variante, iar deznodământul negocierilor este încă incert.