3,6 miliarde de lei plătiţi degeaba de toţi românii în factura de curent. Doar 6% din bani au mers spre investiţii

În perioada 2010-2014, totalul sumelor stranse în contul contribuţiei pentru cogenerare a atins 3,6 miliarde de lei, bani care au ajuns la 37 de producători de energie electrică şi termică. Încă, din această sumă, doar 230 de milioane de lei au şi fost folosiţi pentru investiţii, potrivit raportului Curţii de Conturi.

„Au fost realizate investiții în retehnologizare în valoare de 148,42 milioane lei din bonusul de cogenerare acordat pentru perioada 2011-2014, de 3.597.952 mii lei, respectiv în procent de 4,13%, și investiții în valoare de 277,25 milioane lei, finanțate din sursele proprii ale operatorilor; – au fost realizate investiții noi în tehnologia de cogenerare în valoare de 81,472 milioane lei, finanțate din bonusul de cogenerare pentru perioada 2011-2014, respectiv în procent de 2,26% din bonusul acordat și investiții în valoare de 99,654 milioane lei, finanțate din surse proprii ale operatorilor”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă este o sumă plătită obligatoriu de toţi consumatorii de energie electrică din România, trecută separat în factură, bani din care se subvenţionează termocentralele care produc simultan energie electrică şi termică în condiţii de eficienţă agreate de reglementatatorul pieţei de energie (ANRE).
Bonusul este calculat ca diferenţă dintre costurile totale de producţie ale unei centrale de cogenerare şi veniturile ce pot fi obţinute de aceasta prin vânzarea energiei electrice (utilizând preţul mediu de tranzacționare practicat pe Piaţa zilei următoare -PZU), precum și din vânzarea energiei termice, diferența fiind raportată la energia electrică livrată de centrala de cogenerare.

În prezent, la o factură de 100 kWh pe lună a unui consumator casnic, această taxă este de 1,9 lei.

Concluzia raportului Curţii de Conturi: „Rezultatele analizei funcționării schemei de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă arată că modul în care a fost concepută și pusă în aplicare această schemă nu a fost în măsură de a produce efectele scontate, respectiv nu a condus la retehnologizarea instalațiilor existente și la punerea în funcțiune a unor capacități de producţie noi, în raport cu efortul financiar efectuat, respectiv cu bonusul acordat”.

Mai mult, trecând peste faptul că banii nu au mers în investiţii, Curtea de Conturi a constat că unii producători au primit mai mulţi bani decât li se cuvenea (supracompensare), iar sumele au fost recuperate doar pe jumătate. Iar şansele să se mai recupereze ceva sunt mici, pentru că termocentralele au intrat în insolvenţă.

„S-a constatat faptul că CNTEE Transelectrica SA, în calitate de Administrator al schemei de sprijin, nu a determinat valoarea garanțiilor financiare aferentă fiecărui producător beneficiar al schemei de sprijin în perioada 2011-2014 şi implicit nu a procedat la aprobarea acestora de către ANRE.
Acest lucru se impunea cu atât mai mult cu cât, pentru perioada 2011-2013, ANRE a constatat o supracompensare a activității de producere a energiei electrice și termice produse în cogenerare de înaltă eficiență, în cazul a 8 producători care trebuiau să restituie către CNTEE Transelectrica SA, în anul 2014, suma de 429,74 milioane lei.
Până la data de 05.12.2014, gradul de recuperare a fost de 54% din sumele stabilite de ANRE, respectiv s-a recuperat suma de 234,06 milioane lei. Mai mult decât atât, o parte din producătorii care au beneficiat de schema de sprijin se află în insolvență (RAAN, CET Brăila, Termica Târgoviște, Termica Suceava), procedura de recuperarea a sumelor de recuperat stabilite de ANRE fiind de lungă durată”, se mai arată în raportul Curţii.

La nivelul anului 2014, 7,8% din producţia naţională de energie electrică a beneficiat de acest bonus.