1EUR=4.6225 RON | Bucureşti 28 º
INDICI BURSIERI
BET
8429,08
0.0204
BETPlus
1260,90
0.019
BET-FI
38109,46
0.0087
BET-NG
708,56
0.0244
BET-XT
775,66
0.0179
VAB
3300,52
-0.0018
VAB BVB
1844,78
-0.0003
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.314
1,2903%
BRD
13.36
1,9847%
BRK
0.078
0,0000%
BVB
25
1,2146%
DAFR
0.023
3,6036%
EBS
176
0,0000%
FP
0.972
1,2500%
OLT
0.21
5,0000%
PRSN
0.082
0,0000%
SIF1
2.5
2,4590%
SIF2
1.29
1,2559%
SIF3
0.215
0,4673%
SIF4
0.784
1,0309%
SIF5
2
-1,9608%
SNP
0.343
1,1799%
TEL
20.7
0,9756%
TGN
382
5,0894%
TLV
2.41
2,5532%

30% dintre români vor ţine în spate sistemul sanitar, dacă Guvernul decide ca plata CASS să fie obligatorie doar pentru salariaţi

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat ieri, 23 ianuarie, că ia în calcul posibilitatea ca plata contribuţiei la sănătate (CASS) să fie obligatorie doar pentru veniturile salariale. Dacă această propunere va deveni lege, 6 milioane de români - salariaţi şi categorii asimilate - vor ţine în spate 16,3 milioane de asiguraţi la sănătate, dintre care majoritatea sunt scutiţi printr-o pleiadă de legi de la plata contribuţiei, şi de la 3 milioane până la 3,7 milioane de neasiguraţi, reiese din datele CNAS, analizate de Economica. Numărul neasiguraţilor la sănătate ar putea creşte cu peste 700.000, dacă propunerea vehiculată de ministru va fi legiferată.

Comenteaza
Bani

"Luăm în calcul şi această situaţie, de a nu mai plăti contribuţii la sănătate pentru alte venituri, în afara salariilor. Dar trebuie facută o analiza si abia apoi luată o decizie”, a declarat Mişa în Parlament, răspunzând la o întrebare a senatorului PNL Daniel Zamfir care l-a chemat în faţa parlamentarilor pentru a da explicaţii despre declaraţia 600.

În contextul declaraţiei Ministrului de Finanţe, Economica vă spune cine finanţează acum sistemul sanitar, şi ce consecinţe imediate ar avea propunerea vehiculată de Ionuţ Mişa.

Unde suntem acum. Câţi români finanţează sistemul sanitar

Potrivit celor mai recente date ale CNAS, remise Economica, plătesc efectiv contribuţia la sănătate 6,8 milioane de români:

  • peste 6 milioane de salariaţi şi categorii asimilate;
  • peste 292.000 de persoane cu venituri din activităţi independente;
  • în jur de 165.000 de persoane care plătesc CASS la salariul minim brut pe economie;
  • 117.000 persoane fizice care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit;
  • peste 106.000 de persoane asigurate la sănătate în baza CASS plătite în raport cu venitul din agricultură.
  • în jur de 54.000 de persoane cu venituri din chirii;
  • 19.000 de persoane cu venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
  • peste 13.300 de persoane cu venituri ocazionale;
  • 6.600 de persoane cu venituri din alte surse.

Avem peste 10,3 milioane de persoane asigurate la sănătate, dar scutite de la plata contribuţiei. Pentru ei nimeni nu plăteşte CASS.

Cei mai mulţi dintre ei sunt pensionari (4,39 milioane de persoane), copii (peste 3,65 de milioane), coasiguraţi (peste 735.000 de oameni), persoane care fac parte dintr-o familie care are ajutor social (peste 400.000 de oameni), tineri cu vârsta de 18 - 26 de ani care sunt elevi, ucenici sau studenţi şi nu au venituri din muncă (peste 343.000 de persoane), reiese din datele CNAS, analizate de Economica.

Câţi români vor mai finanţa sistemul sanitar, dacă propunerea vehiculată de Ministrul Finanţelor, referitoare la obligativitatea plăţii contribuţiei la sănătate doar pentru veniturile din salarii, ar deveni lege:

  • 6 milioane de salariaţi şi categorii asimilate vor ţine în spate 16,3 milioane de asiguraţi la sănătate, majoritatea scutiţi de la plata contribuţiei, şi între 3 milioane şi 3,7 milioane de neasiguraţi, rezultă din datele CNAS, analizate de Economica.
  • peste 770.000 de persoane, din categoriile de asiguraţi enumerate mai sus, nu vor mai fi obligate prin lege să plătească lunar contribuţia la sănătate, dacă propunerea vehiculată de Ministrul Finanţelor va deveni lege în forma anunţată ieri. Cel mai probabil, majoritatea, cei care nu au şi venituri salariale, vor deveni neasiguraţi la sănătate. 

Reţinem astfel că în prezent avem în jur de 17 milioane de persoane asigurate la sănătate şi circa 3 milioane de neasiguraţi. Dintre cele 17 milioane de persoane asigurate, peste 10,3 milioane sunt asigurate, dar exceptate prin mai multe legi de la plata contribuţiei. Ţin în spate sistemul sanitar - prin plata contribuţiei la sănătate - în jur de 6,7 milioane de români. 

Dacă propunerea lui Mişa va deveni lege, vom avea 16,3 milioane de asiguraţi la sănătate şi între 3 milioane şi 3,7 milioane de neasiguraţi. În timp ce numărul asiguraţilor scutiţi de la plata contribuţiei rămâne acelaşi, adică peste 10,3 milioane de oameni, scade numărul celor vor plăti CASS de la 6,7 milioane în prezent, la 6 milioane. În acelaşi timp, cel mai probabil, va creşte numărul neasiguraţilor la sănătate, de la 3 milioane în prezent la circa 3,7 milioane.

Ce opţiuni au cei pentru care nu va mai fi obligatorie asigurarea la sănătate,  dacă vor să beneficieze de servicii decontate de Casa de Asigurări

Persoanele pentru care nu va mai fi obligatorie asigurarea la sănătate au două opţiuni dacă vor să primească servicii decontate de Casa de Asigurări: ori plătesc lunar, din proprie iniţiativă, suma de 190 de lei la sănătate (care reprezintă 10% din salariul minim brut pe ţară), ori, cel mai probabil, se vor asigura la sănătate doar când au nevoie de servicii decontate de Casa de Asigurări, când, conform legii, vor plăti suma de 1.330 de lei reprezentând 10% din şapte salarii brute minime pe economie.

La începutul anului 2018, Guvernul a decis să nu mai vireze bani la Fondul de sănătate pentru 5 milioane de români care erau deja scutiţi de la plata CASS.

Vă amintim că la începutul acestui an, Guvernul a decis să nu mai vireze CASS la Fondul naţional unic de asigurări de sănătate pentru 5 milioane de români care erau deja scutiţi de la plata contibuţiei. Din acest an, nimeni nu mai plăteşte pentru ei contribuţia la sănătate. Detalii, în Economica. 

De la 1 ianuarie 2018, contribuţia la sănătate se plăteşte în cotă de 10% şi cade în sarcina salariatului.
În locul contribuţiilor pentru şomaj, concedii medicale, riscuri profesionale şi creanţe salariale, pe care angajatorii le-au plătit până la finalul anului trecut, se plăteşte doar contribuţia asiguratorie pentru muncă, în cotă de 2,25%, care cade în sarcina angajatorului.

Precizări: 
Informaţiile despre numărul de persoane din majoritatea categoriilor de asiguraţi dintre cele enumerate mai sus sunt valabile pentru luna februarie a anului 2017. Acestea sunt cele mai recente date centralizate de CNAS pe marginea acestui subiect. Din informaţiile Economica.net, care analizează anual dinamica numărului de asiguraţi la sănătate, nu există fluctuaţii însemnate la nivelul principalelor categorii de asiguraţi la sănătate. Excepţiile, adică creşterea, respectiv scăderea numărului de asiguraţi dintr-o anumită categorie, au fost incluse în valorile prezentate mai sus, întrucât au intervenit în urma schimbărilor legislative, despre care Economica a scris pe parcursul anului trecut.  

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
24 ian 17:09
Răspunde | Votează email 0 email
Margineanu Eugenia
Acest individ a mancat creier de gaina zapacita ?
24 ian 11:38
Răspunde | Votează email 0 email
Alex3
sistemul de asigurari de sanatate e prost facut. Daca cineva care nu e asigurat vrea sa se asigure o sa vada ca nu poate, e un proces complicat si mai bine te lipsesti - esti trimis sa aduci tot felul de adeverinte ca sa-ti calculeze cat trebuie sa platesti. Ar trebui sa se stabileasca un pret unic si sa se vanda precum RCA-ul. Ar putea Casa sa vanda polite si pe site-ul propriu.

Altfel, e aberant sa incerci sa calculezi contributii la sanatate pe dividende, inchirieri, arenda, dobanzi la depozite bancare, tranzactii cu actiuni, etc - birocratie imensa si munca pentru cetatean sa plateasca asigurari, verificare dificila, etc. Taxele de payroll se aplica pentru payroll (salarii) nu pentru toate veniturile, e o cretinatate absoluta ideea de a aplica taxe salariale pe tot felul de venituri nesalariale si nu se aplica in nicio alta tara. Iar daca ai o pierdere din cumpararea si vanzarea de actiuni pe bursa ce face statul, iti da bani de la el sa te asiguri?

Iar guvernul trebuie sa plateasca din alte venituri - gen TVA si accize la benzina - pentru cei pe care ii scuteste de la plata asigurarii dar carora le pastreaza calitatea de asigurat in sistemul public. Nu e normal ca asiguratii sa plateasca pentru neasigurati, altfel sistemul va intra in colaps.
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Calendar Financiar Economica
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X