ANRM va impune un nou preţ de referinţă pentru redevenţa la gaze, fara să mai ţină cont de preţul din Austria. Încasările ar putea scădea

„Vom veni cu o nouă formula, care să ţină cont de specificul fiecărui zăcământ, şi să fie şi în funcţie de puterea calorifică a gazului, astfel încât să fie echitabil pentru toată lumea. Vom renunţa la Baumgarten, dar depinde de cum va evolua şi piaţa. Atunci (când s-a decis preţul de referinţă de la Baumgarten –n.red.) nu am ales ca referinţă OPCOM sau BRM pentru că am avut nevoie de o bursă cu o referinţă corectă. Aşteptăm ca tranzacţiile pe BRM să ne permită să ne raportăm la această piaţă”, ne-a declarat Ursărescu.

El a mai spus că vor mai fi şi alte modifcări, fără a detalia.

În luna februarie a acestui an, ANRM a emis un ordin prin care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care va fi calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, să ţină cont de cotaţiile de la bursa CEGH Viena,

Astfel, în prezent, preţul gazelor la care se aplică procentul de redevenţă (între 3% şi 13%, în funcţie de producţia zăcământului) este calculat potrivit unei formule având ca baza cotaţia medie a preţurilor spot din luna anterioară de la CEGH.

ANRM a luat această decizie atunci în urma unui control al Curţii de Conturi, care a spus că ANRM colectează redevenţa la un preţ minim de 495 lei/1.000 mc, neactualizat de zece ani.

Producătorii au contestat decizia, şi au spus că au plătit întotdeauna redevenţa la preţul din contracte, nu la acel preţ minim, dar nu au reuşit să convingă Autoritatea, care a impus redevenţa la preţul mediu spot din Austria.

Citeşte şi:

Redevenţele pentru gazele româneşti se vor plăti în raport cu preţul din Austria. Ce spune industria petrolieră

Tradiţional, preţul de la CEGH este mai mare decât preţurile de tranzacţionare de la Bursa Română de Mărfuri, deci statul învasează redevenţă mai mare, iar companiile plătesc suplimentar o taxa pe un preţ care este, în general, mai mare decât cel obţinut de ele. Fostul director al Petrom, Mariana Gheorghe, a declarat că, dacă anul trecut compania ar fi trebuit să plătească redevenţa la preţurile de la GEGH, ar fi trebuit să plătească 25% în plus.

După modificarea referinţei la care se aplică procentul de redevenţă, aceasta ar putea scădea în termeni de bani încasaţi, pentru că preţul de la noi este mai mic decât cel din Austria. Spre exemplu, preţul mediu de la BRM a fost, în al doilea trimestru al anului, de circa 73 de lei/MWh, în condiţiile în care acum, la CEGH preţul este de 22-23 de euro, deci peste 100 de lei.

Potrivit ultimelor modificări legislative, producătorii de gaze sunt obligaţi să vândă pe platformele de tranzacţionare din România 50% din gazul extras şi comercializat.
Producţia de gaze naturale a României este de circa 10 miliarde de metri cubi de gaz anual, asigurată în proporţie covârşitoare de Romgaz şi Petrom, în procente aproape egale.