BBC, despre căderea sistemelor ING Bank: incidentul ar fi putut fi cauzat de sunetele puternice ale sistemul anti-incendiu

Reţeaua publică britanică de radio şi televiziune BBC relatează luni, pe pagina sa de internet, despre incidentul "fără precedent" înregistrat sâmbătă la sistemele de plăţi ale ING Bank România, care nu au fost disponibile pentru circa zece ore. BBC oferă şi o posibilă explicaţie a incidentului, care ar fi putut fi generat de sunetele puternice emise de către gazul din sistemul anti-incendiu, care au avariat hard-disk-urile de pe serverele ING, potrivit News.ro.
Economica.net - lun, 12 sept. 2016, 16:56
BBC, despre căderea sistemelor ING Bank: incidentul ar fi putut fi cauzat de sunetele puternice ale sistemul anti-incendiu

Sâmbătă, de la ora 13.00, reţeaua de bancomate, sistemele de acceptare a cardurilor ING şi serviciul Home’Bank au devenit indisponibile.

Abia duminică, banca a precizat cauza incidentului.

„Sâmbătă 10 septembrie, în timpul unui test planificat în centrul nostru de date pentru sistemul de stingere a incendiilor, procedura de eliberare a gazului Inergen a afectat în mod sever şi neaşteptat mai multe servere şi sistemul de stocare a datelor. Primele probleme au început să apară după ora 13.00”, a arătat ING Bank, într-un comunicat.

BBC relatează că sistemul de stingere a incendiilor folosit în clădirea din Bucureşti în care se aflau serverele ING foloseşte un amestec de gaze, denumit Inergen, compus din azot, argon şi dioxid de carbon.

„Aceste gaze sunt, în mod normal, inofensive pentru componentele dintr-un computer. Însă potrivit (platformei IT online) Motherboard, presiunea foarte mare a gazelor eliberate creează un sunet de până la 130 de decibeli”, scrie BBC.

„Un studiu realizat anul trecut de către grupul german de tehnologie Siemens avertizează că duzele folosite de unele sisteme de înaltă presiune pot genera distrugeri fatale hard-disk-urilor din cauza vibraţiilor undelor sonore transmise în aer”, menţionează site-ul BBC.

Cercetătorii Siemens au precizat că diferite modele de servere sunt vulnerabile la diferite frecvenţe ale sunetelor.

Astfel, peste 110 decibeli, cele mai multe hard-disk-uri vor avea performanţe mai slabe, peste 130 de decibeli cele mai multe vor înceta să mai transmită date, iar peste nivelul – considerat critic – de 140 decibeli, cele mai multe hard-disk-uri vor suferi deteriorări permanente.

Deşi ING a precizat că incidentul a fost fără precedent pentru bancă, BBC relatează că incidente similare au mai fost înregistrate în ultimii ani.

În 2013, presa franceză a relatat că programul informatic de contabilitate folosit de către autorităţile publice din Franţa a devenit indisponibil o perioadă, după ce sistemul de stingere a incendiilor a fost activat din greşeală într-un centru de date, generând un zgomot puternic.

Un incident similar celui din Bucureşti a avut loc şi în Australia, la Sydney, în anul 2014.

Site-ul specializat în IT Motherboard vine cu informaţii suplimentare despre incidentul de la centrul de date al ING.

Astfel, potrivit unor surse citate de Motherboard, gazul anti-incendiu este stocat în cilindri, iar în cadrul testului sistemului anti-incendiu gazul a fost eliberat în centrul de date din Bucureşti al ING.

Însă presiunea a fost mai mare decât se estima, astfel că a apărut un sunet foarte puternic, de peste 130 de decibeli, potrivti sursei menţionate.

Efectul distrugător al sunetelor prea puternice asupra hard-disk-urilor este cunoscut de câţiva ani în lumea specialiştilor în hardware.

Însă incidente precum cel de la ING, de sâmbătă, au apărut abia de curând pentru că până acum câţiva ani hard-disk-urile aveau mai mult spaţiu între înregistrări, conţinând mult mai puţine date, potrivit Motherboard.

Incidentul din timpul testului de la ING a afectat toate serviciile conectate sistemului de stocare a datelor, „respectiv tranzacţii cu cardul, operaţiuni la bancomat, serviciul de internet banking, sistemele de comunicare şi website-ul www.ing.ro”.

După incident, ING a activat procedurile de recuperare prevăzute în astfel de situaţii, iar toate echipele disponibile au fost mobilizate pentru rezolvarea cât mai rapidă a situaţiei.

„Din cauza magnitudinii şi complexităţii defecţiunilor, din păcate timpul necesar pentru restaurarea activităţii prin sistemul de back-up a fost mai lung decât în cadrul testelor pe care le efectuăm regulat. Mai mult decât atât, pentru a asigura deplina integritate a datelor, am efectuat o copie adiţională a bazei de date înainte de a începe restaurarea sistemului, ceea ce a prelungit perioada de indisponibilitate a serviciilor”, a motivat ING.

Potrivit băncii, serviciul de online banking al ING a redevenit disponibil la ora 21.15, adică la peste opt ore după apariţia incidentului, în timp ce tranzacţiile cu cardul la comercianţi şi la bancomate au redevenit funcţionale la ora 23.00, fiind indisponibile zece ore.

Banca avea 866.000 de clienţi activi în România la finalul lui 2015, după ce a atras 96.000 de clienţi noi anul trecut.

ING este una dintre cele mai mari 10 bănci din România, aflându-se pe locul şapte la finalul anului 2015 după active, cu o cotă de piaţă de 6,3%.

Spre deosebire de celelalte mari bănci din sistemul bancar românesc, ING nu este înregistrată ca bancă în România, ci are statut de sucursală la Bucureşti a ING Bank Amsterdam.

Te-ar mai putea interesa și
Lazea: România ocupă o poziţie macroeconomică periferică în OCDE. Trei mituri urbane au adus ţara în această situaţie
Lazea: România ocupă o poziţie macroeconomică periferică în OCDE. Trei mituri urbane au adus ţara în această situaţie
România ocupă o poziţie macroeconomică periferică în Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), de vină fiind trei mituri urbane care au dus ţara în această situaţie,......
Digitalizarea sistemului bancar creează noi riscuri, susţine o autoritate globală de reglementare
Digitalizarea sistemului bancar creează noi riscuri, susţine o autoritate globală de reglementare
Digitalizarea şi intrarea giganţilor din domeniul tehnologiei (Big Tech) în finanţe creează vulnerabilităţi şi amplifică ...
Cărbunele nu se predă: CE Oltenia a ieșit la vânzare de energie electrică în piață și a vândut tot, dar la preț mai mic
Cărbunele nu se predă: CE Oltenia a ieșit la vânzare de energie electrică în piață și a vândut tot, dar la preț mai mic
Complexul Energetic Oltenia, care a rămas singurul producător semnificativ de energie electrică pe bază de cărbune, ...
Goldman Sachs vede un potențial de creștere a prețului aurului la peste 3.000 de dolari uncia până la sfârșitul anului, pe fondul riscurilor geopolitice
Goldman Sachs vede un potențial de creștere a prețului aurului la peste 3.000 de dolari uncia până la sfârșitul anului, ...
Strategii de la Goldman Sachs cred că există și mai mult spațiu de creștere pentru metalul perceput ca investiție de ...