1EUR=4.6552 RON | Bucureşti 3 º
INDICI BURSIERI
BET
8356,13
0.0079
BETPlus
1251,88
0.0076
BET-FI
41566,63
0.0025
BET-NG
705,27
0.0039
BET-XT
787,23
0.0053
VAB
3300,52
-0.0018
VAB BVB
1844,78
-0.0003
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.305
1,6667%
BRD
13.84
1,1696%
BRK
0.0754
1,3441%
BVB
28
-2,0979%
DAFR
0.0282
0,0000%
EBS
181.55
-1,3315%
FP
0.935
2,2976%
OLT
0.264
3,1250%
PRSN
0.0845
1,1976%
SIF1
2.79
-2,1053%
SIF2
1.526
0,3947%
SIF3
0.2465
0,2033%
SIF4
0.956
0,0000%
SIF5
2.3
-0,8621%
SNP
0.308
1,4827%
TEL
24.35
-1,4170%
TGN
406
0,0000%
TLV
2.365
0,2119%

Bogdan Putinică, Enea: "Revoluţia fiscală" ne-a umflat cu 7% costurile cu forţa de muncă, peste noapte. Statul nu face nimic pentru sectorul IT

Statul nu face "nimic" pentru a facilita creşterea sectorului IT&C, ba mai mult, a decis să extragă mai multe taxe din mediul economic prin măsurile adoptate sub denumirea de "revoluţia fiscală", avertizează Bogdan Putinică, senior vicepresident în cadrul grupului suedez Enea, care are în România cel mai mare centru de dezvoltare de software din lume.

Comenteaza
Bogdan Putinica

El a precizat că "revoluţia fiscală" a crescut, "peste noapte", cu aproape 7% costurile companiei cu forţa de muncă şi a introdus "un factor cumplit de incertitudine" care afectează toate planurile, bugetele şi strategiile pe termen lung.

Creşterea ponderii sectorului IT&C în PIB de la 5,6% în 2015, respectiv 6,2% anul trecut, la 10% până în anul 2022 este prioritatea numărul 1 pe lista de "măsuri" pentru sectorul IT&C asumate de coaliţia de la putere prin programele de guvernare similare ale cabinetelor Grindeanu, Tudose şi Dăncilă.

"Vă spun sigur că nu fac nimic pentru asta (...) Dacă ar avea un dialog real cu firmele, să vadă, concret, ce probleme au, cred că în jumătate de oră ar putea să facă o strategie pe 20 de ani. Acest dialog nu există. Adică, te duci să vorbeşti cu cineva dintr-un minister, îţi spune că anul ăsta nu se poate rezolva pentru că nu e în buget şi facem la anul. La anul, găseşti alţi oameni acolo. Propunerile rămân uitate undeva într-un fişet. Industria nu cred că simte vreun interes real din partea lor", a spus într-un interviu acordat ECONOMICA.NET Bogdan Putinică, senior group vicepresident Enea şi antreprenor.

El a precizat că singura măsură pozitivă luată de stat pentru sectorul IT, scutirea de impozit acordată programatorilor, a fost adoptată cu peste 10 ani în urmă, iar măsurile fiscale introduse la începutul acestui an îi reduc impactul real. 

"Sunt nişte finanţări de la stat pentru deplasări la târguri internaţionale, tratate ca vacanţe plătite. Sunt alese destinaţii precum Dubai sau Tokyo, la hoteluri de 800 de dolari pe noapte, unde oportunităţile tind spre zero, şi ignorate destinaţii precum Viena, în condiţiile în care Austria este unul dintre cei mai mari investitori străini în România, unde există legături puternice cu mediul de afaceri local. Şi acolo unde participă, România are nişte standuri de prezentare care arată ridicol, două beţe de aluminiu cu un carton galben sau o masă cu două scaune şi un bol cu sărăţele. În timp ce Bulgaria vine, alături, cu sticlă, lasere şi spoturi, şi toată lumea intră la bulgari".

Bogdan Putinică avertizează că România are competitori serioşi atât în ţările vecine, cât şi în rândul economiilor emergente, şi riscă să piardă investiţii dacă nu va susţine sectorul IT local.

"Politicienii ar trebui să se gândească cum să ne ajute să fim competitivi şi sustenabili şi mâine, şi poimâine, şi răspoimâine, pentru că sunt o grămadă de ţări care fac mult mai multe decât ai noştri ca să atragă investitori ca Oracle, Google, Microsoft şi aşa mai departe. Investitorii vin; cu toţii caută optimizări cât mai repede, ieri dacă se poate. Dar dacă acolo unde se face calculul apare un +7% la costuri pentru că nu mai au ai noştri bani de măriri, investitorul zice «OK, băieţi, vă mulţumim şi ne mutăm alături, pentru că alături predictibilitatea este mai mare»", a arătat vicepreşedintele Enea.

Putinică a adăugat că "revoluţia fiscală" a creat probleme şi pentru patronat, şi pentru angajaţi.

"Ne-a afectat în două direcţii. Odată, a introdus un factor cumplit de incertitudine care clatină orice model economic, bugete, planuri, forecasturi, strategii. Ceea ce nu e deloc OK, pentru că pe bursă investitorii se uită acolo şi dacă dă cu plus, cumpără, dacă dă cu minus, vând. Iar acest grad de incertitudine acţionează ca o frână, dacă nu chiar are impact negativ asupra afacerilor; nu ale noastre, ci la nivel de industrie.

Apoi, ne-a crescut dintr-un foc costul cu forţa de muncă cu aproape 7%, peste noapte. Am avut o experienţă foarte plăcută în negoierile colective cu colegii, pentru că am realizat că suntem toţi poziţionaţi de aceeaşi parte a baricadei. Oamenii au fost foarte constructivi în aceste discuţii forţate, impuse prin ordonanţă. A fost ca o colaborare, extrem de constructivă. Ceea ce înseamnă că şi pentru ei era o problemă care trebuia rezolvată. Deci revoluţia fiscală nu numai că nu a dus la nimic bun, ci a generat probleme de ambele părţi, şi pentru patronat şi pentru angajaţi".

Enea România a ajuns, împreună cu angajaţii, la o soluţie pe bază de bonusuri pentru ca oamenii să plece acasă cu acelaşi venit net ca până acum. Sistemul va rămâne în picioare pentru câteva luni din an, "în aşteptarea concretizării declaraţiilor miniştrilor care s-au perindat pe la Palatul Victoria că o sa rezolve această problemă".

Cu toate acestea, compania estimează că afacerile vor continua să crească anul acesta, după ce au urcat în 2017 cu 17%, în principal datorită unui boom al business-ului în ţările nordice.

În ceea ce priveşte angajările, Enea are în vedere extinderea echipei la peste 300 de oameni până la sfârşitul acestui an, de la 240 în 2016. Resursa umană a devenit însă principala problemă a sectorului IT autohton, iar din acest punct de vedere România seamănă tot mai mult cu Europa de Vest.

"Astăzi, cred că o parte din România a devenit similară cu Europa de Vest, din punct de vedere al dificultăţii accesului la capital uman. În sensul că durata medie a unui proces de angajare a crescut: de unde înainte poate îţi lua o săptămână să găseşti oamenii, acum durează mai mult de două luni. Acum 18-19 ani, când am început noi, era foarte uşor să găseşti astfel de oameni în România. Îmi aduc aminte cum am recrutat primii colegi de pe o listă de discuţii de pe Yahoo, am dat anunţuri în «Evenimentul Zilei». Am angajat oamenii imediat", a povestit Putinică.

El a subliniat că universităţile din România ar trebui să contribuie la îmbogăţirea ofertei pe piaţa forţei de muncă atât făcând loc pentru mai mulţi studenţi, cât şi prin adăugarea de specializări care să răspundă direct necesităţilor industriei.

"Dacă te uiţi după specialişti, părerea mea e că cel mai uşor şi cel mai eficient este în continuare să ţi-i formezi. Universităţile nu produc specialişti, la noi, din punct de vedere al IT-ului. 99% din oameni cred că încep să lucreze din liceu, iar facultatea o fac dacă îşi aduc aminte de ea. Ceea ce cred că este o greşeală pe termen lung, pentru că îi privează de un bagaj teoretic de care au nevoie, mai ales în industriile noastre. La facultate se predau algoritmi, logică, tehnologii, lucruri pe care le poţi învăţa şi la locul de muncă, dar îţi ia timp".

Bogdan Putinică a tras şi un semnal de alarmă asupra supraîncălzirii pieţei din Capitală.

"Am crescut în România ca amprentă, ne-am extins de la Bucureşti în Craiova şi în Iaşi, cu focus de dezvoltare. Bucureştiul este o piaţă destul de înghesuită şi de aglomerată acum. Sunt companii mari care îşi deschid orbeşte birouri în Bucureşti sperând că pot să atragă 500 sau 1.000 de oameni. E foarte greu, dar oamenii încearcă. Toate acestea agită foarte mult piaţa din Bucureşti, este o presiune foarte mare pe resurse, lucru care afecteză sustenabilitatea. Dacă vii aici ca să stai pe termen lung, trebuie să ai o viziune de sustenabilitate asupra operaţiunii. Nu poţi să angajezi acum scump şi mâine să zici «ups!»".

Există şi alternativa de a recruta din străinătate, însă în cazul oamenilor din afara UE apare problema vizelor şi a permiselor de muncă, care pot fi acordate doar în număr limitat, şi există de asemenea lucruri care ţin de bariera culturală, de limbă şi aşa mai departe. "Te costă cam 5.000 de dolari să aduci un inginer indian în România. E un pic mai puţin decât un expert român. Dar dacă ai avea 100 de indieni urcaţi în avion să vină în România, s-ar izbi de problema vizelor, permise de muncă. Ambiţia şi voinţa noastră e să creştem aici, cu români".

Enea nu exclude nici posibilitatea extinderii prin achiziţii, însă oportunităţile sunt rare, iar paradigma s-a mutat de la preluarea de business-uri către achiziţia de talente, de capital uman.

"Achiziţiile sunt foarte bune în industria noastră şi tot timpul sunt pe masă. România, din păcate, e destul de săracă dacă vine vorba de ţinte de achiziţii; cam tot ce era interesant pe piaţa de consultanţă software s-a vândut deja.

În schimb, ceea ce este disponibil acum şi cred că este extrem de palpabil sunt mici nuclee, echipe, companii foarte mici, aflate în fază incipientă. Acolo sunt multe astfel de grupuri de oameni, dar am început să ne uităm la achiziţii exact cum fac americanii. Achiziţionez, de fapt, oamenii. Business-ul, sigur, vine şi el cu doi clienţi sau cu zece clienţi, dar achiziţionez în primul rând talentele", a afirmat Putinică.

Enea are în 2018 în plan să mai deschidă un birou regional, cel mai probabil la Sofia în trimestrul al treilea, şi pregăteşte înfiinţarea unui birou la Paris.

Vicepreşedintele român al companiei suedeze a mai punctat că industria IT&C din România trebuie să se orienteze mai mult către inovare, către crearea de valoare adăugată, deoarece în zona de outsourcing clasic, cu call centere şi muncă de suport, concurează cu centre globale precum Rusia, India sau Vietnam.

"(Proiectele inovative şi care aduc plus valoare) te mută foarte mult din zona de outsourcing, suntem obişnuiţi să fim puşi în oglindă cu India, cu Rusia, cu Bulgaria, cu Vietnamul şi aşa mai departe, către zona de inovare, unde utilizarea capitalului uman român - atâta cât e el, că suntem şi deştepţi şi descurcăreţi - este pusă în valoare la maximum (...) Call centere cu 1.000 de oameni cu 200 de euro pe lună salariu? Care e valoarea adăugată acolo? Eşti un commodiy pur; că iei omul din România sau că-l iei din Vietnam, tot aia e. E o industrie perfect globalizată. Internetul merge bine în România, dar merge bine şi în Vietnam. Şi atunci diferenţiatorul este capacitatea de a produce valoare", crede Putinică.

Inginerii români ai Enea au dezvoltat, pentru compania belgiană Barco, lider mondial în sisteme de display de mari dimensiuni (spre exemplu, ecranele de 200 de metri pătraţi de la concerte), un dispozitiv wireless care se conectează la interfaţa HDMI şi poate transmite, fără cablu, semnal video către proiectoare sau ecrane aflate în apropiere. Dispozitivul a generat vânzări de 150 de milioane de euro.

Enea România colaborează şi cu Agenţia Spaţială Europeană, pe care o ajută cu software pentru sateliţi şi sonde trimise în sistemul solar. Românii de la Enea au dezvoltat prima soluţie pentru spaţiu bazată pe sistemul de operare Linux, un proiect de cercetare inginerească foarte dificil pentru că produsul final trebuie să răspundă exigenţelor de performanţă şi fiabilitate caracteristice industriei aerospaţiale. "Aplicabilitatea Linux pare a fi universal valabilă, numai că în industria spaţială cerinţele care ţin de performanţă şi fiabilitate sunt extreme. Nu trebuie să se întâmple nimic neprevăzut, să se strice sau să se blocheze, softul respectiv trebuie să meargă. Dacă pleacă racheta azi şi peste 40 de ani ajunge pe Pluto, când ajunge acolo softul trebuie să funcţioneze. Provocările sunt uriaşe pentru un inginer: să iei un sistem de operare care nu a fost făcut pentru aşa ceva, să tragi de el în fel şi chip ca să-l pui la punct cu parametrii de performanţă şi calitate".

Compania mai desfăşoară un proiect pilot cu Agenţia Spaţială Euroepană care vizează reducerea latenţei comunicaţiilor în spaţiu. Primele rezultate ale proiectului vor fi prezentate la Barcelona, la Mobile World Congress, la sfârşitul lunii februarie.

"Astfel de proiecte pun în valoare talentul din România. Suntem mult prea obişnuiţi să ne vindem ieftin. «Veniţi în România pentru că e ieftin»? Eu spun altceva: veniţi în România pentru că suntem deştepţi. Capacitatea noastră nativă de a ne descurca e perfectă pentru problem solving pe chestiuni de tehnologie, de inovare şi aşa mai departe. Iar banul nu mai contează atunci când rezolvi o problemă pentru un client. Clientul nu ne întreabă cât costă, ne întreabă dacă putem să o facem la timp. Vine cu o fereastră comercială în care vrea să lanseze produsul, se teme că apare altul, că o să-i fure cineva ideea şi aşa mai departe", a spus Putinică, precizând că prinicpalul obiectiv de investiţii pentru companie este specializarea pe tehnologii de vârf.

El crede că această strategie a ajutat compania pe care a fondat-o să evite scăderea afacerilor şi concedierile în perioadele de recesiune şi că reprezintă totodată o poliţă de asigurare pentru viitor.

În 2018, Enea va "apăsa pedala" pe virtualizare, mutarea infrastructurilor fizice în cloud, pe care l-a identificat drept principalul trend în tehnologie în viitorul apropiat.

Bogdan Putinică a fondat, în anul 2000, împreună cu Daniel Bogdan, compania IP Devel, preluată opt ani mai târziu de Enea, cel mai mare grup suedez de software pentru comunicaţii. Fostul CEO al IP Devel a decis să rămână în grup şi să contribuie în continuare la dezvoltarea afacerii pe care a lansat-o, dar se ocupă şi de investiţii personale, unde nu are o capacitate executivă. Compania şi-a dublat, în ultimii 10 ani, numărul de ingineri angajaţi în România.

"Îmi place să spun că am avut garajul nostru, după modelul american, în McDonald's-ul de la Unirii. Ne întâlneam acolo pentru că aveau mese mari, unde puteam să stăm şase oameni să facem o şedinţă. Am rămas de atunci cu focusul pe muncă, pe provocări cât mai dificile cu tehnologii de vârf şi echipamente de vârf, dar şi cu un principiu clar, stabilit încă de la început: să nu facem afaceri cu statul. Lucrurile astea ne-au prins foarte bine. Am trecut printr-o criză şi jumătate de atunci, prin recesiune, în care business-ul nostru a continuat să crească. Noi în 18 ani nu am avut vreun an de declin", îşi aminteşte el.

Enea a avut, în primele nouă luni ale anului trecut, venituri de 436,5 milioane coroane suedeze (44,3 milioane de euro), în creştere cu 19% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a lui 2016. Profitul operaţional, excluzând cheltuielile nerecurente, a urcat totodată cu 8,8%, la 94,8 milioane coroane suedeze (9,6 milioane de euro).

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Calendar Financiar Economica
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X