Cât câştigi la reducerea CAS. Vor mări angajatorii salariile?

La câştigul salariul mediu brut pe economie de aproximativ 2.300 de lei, în urma scăderii CAS cu cinci puncte procentuale, un angajator face o economie de 115 lei per angajat, impozabili. Calculul e făcut pentru un angajat care lucrează în condiţii normale de muncă şi venitul este exclusiv salarial.

Teoretic, la nivelul unei firme care are 100 de angajaţi, care ar avea salariul mediu similar cu cel mediu pe economie, partea patronală ar economisi într-un an 137.520 lei numai din scăderea CAS la 15,8%.

Orientativ, la un salariu de 1.000 de euro, economia este deja de 300 de lei.

După calculele Finanţelor, în urma acestei măsuri ar rămâne în economie circa cinci miliarde de lei numai în 2015.

Gheorghe Naghiu – Preşedintele Confederaţiei Patronatului Român: Banii obţinuţi din reducerea CAS vor ajunge, într-un scenariu optimist, în buzunarele salariaţilor.

Gheorghe Naghiu, preşedintele Confederaţiei Patronatului Român, e de părere că banii economisiţi din reducerea CAS vor ajunge în salariile angajaţilor, tocmai pentru că măsura a fost agresiv mediatizată.

„Reducerea CAS-ului cu 5% nu e o intervenţie substanţială pentru noi (patronii români). Într-un scenariu optimist, majoritatea angajatorilor vor prinde aceşti bani (n. red. – economisiţi din reducerea CAS-ului cu 5%) în salariul angajaţilor. Într-un scenariu pesimist însă, banii economisiţi din reducerea CAS-ului se vor „rătăci” prin contabilitate”, a declarat Naghiu pentru ECONOMICA.NET.

El a subliniat că economiile rezultate din reducerea CAS nu se vor vedea într-o investiţie serioasă, pentru că sunt prea mici.

Bogdan Hossu – Preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa: 90% din banii economisiţi din reducerea CAS vor ajunge la profiturile companiilor.

„90% din banii economisiţi prin reducerea CAS cu 5% vor merge la profiturile companiilor şi doar o mică parte se va vedea în stimulente pentru salariaţii care sunt în graţiile angajatorilor. În afară de banii obţinuţi din impozitul pe profit şi pe dividende, statul nu beneficiază de această reducere”, a spus pentru ECONOMICA.NET Bogdan Hossu.

Valentin Petrof, ManpowerGroup România: Companiile cu afaceri în contracţie vor folosi banii economisiţi din reducerea CAS ca să supravieţuiască.

„Pentru companiile aflate într-o etapă de creştere, deschise către angajări, cea mai plauzibilă pare folosirea diferenţei rezultate din reducerea CAS pentru mărirea forţei de muncă, dar pentru cele aflate într-o fază de stagnare sau chiar de contracţie a afacerii, cel mai probabil disponibilul va fi alocat altor cheltuieli stringente de care depinde rămânerea companiei pe piaţă”, a spus pentru ECONOMICA.NET Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România, jucător de top din piaţa românească de recrutare.

La nivel de industrie sau sector de activitate, utilizarea unui eventual disponibil suplimentar va depinde, în primul rând, de amploarea spaţiului de manevră financiar de care ajung să dispună companiile, după ce iau în considerare nu numai reducerea CAS, ci şi noile taxe implementate pe parcursul anului 2014. Spre exemplu, rămâne de văzut în ce măsura reducerea CAS va contrabalansa taxa pe stâlp sau acciza pe combustibil, în cazul companiilor cărora li se aplică aceste taxe. Dacă există un spaţiu de manevră, urmatorul palier de decizie este la nivelul fiecărei companii, în funcţie de o serie de factori interni, din care unul ar fi cuantumul sumei care nu se mai cheltuieşte pe CAS, iar al doilea ar fi stadiul de dezvoltare al companiei şi cererile de business, ne-a mai spus Valentin Petrof.

Plenul Camerei Deputaților a respins, azi, cererea de reexaminare a președintelui Traian Băsescu pentru proiectul de lege privind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator și a adoptat proiectul de lege în forma inițială, cu 307 voturi pentru, 5 abțineri și 7 voturi împotrivă.

Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a estimat recent efectele reducerii CAS la nivel macroeconomic.

Potrivit estimărilor sale, reducerea CAS ar duce la:

– creştere reală a PIB cu circa 0,1-0,2 puncte procentuale,
– îmbunătăţirea productivităţii muncii,
– spor anual de 70.000 de locuri de muncă, dacă sumele se utilizează pentru crearea de locuri de muncă,
– venituri anuale suplimentare de 2,6 miliare lei, din creşterea numărului de salariaţi din economie şi a investiţiilor de capital, dacă angajatorii folosesc 50% pentru noi angajări şi 50% pentru investiţii,
– reducerea muncii la negru şi a evaziunii fiscale la CAS.

Preşedintele Traian Băsescu s-a opus măsurii şi chiar a întors-o în Parlament la reexaminare. El a spus că va România pierde acordul cu FMI și UE, cu implicațiile care decurg de aici, din cauza creării unui gol de resurse care ar destabiliza bugetul. Băsescu a mai declarat că ar fi de acord cu o relaxare fiscală, dar nu prin reducerea CAS, ci prin elimiarea accizei suplimentare pe carburanţi şi a taxei pe stâlp.