1EUR=4.6480 RON | Bucureşti 5 º
INDICI BURSIERI
BET
8684,75
0.0032
BETPlus
1296,57
0.0033
BET-FI
36496,09
0.0045
BET-NG
725,14
0.0061
BET-XT
789,39
0.004
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.337
1,2012%
BRD
14.18
0,5674%
BRK
0.0768
-0,2597%
BVB
23
0,8772%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
152.65
-0,7477%
FP
0.951
0,1053%
OLT
0.351
-1,1268%
PRSN
0.071
-1,3889%
SIF1
2.35
0,8584%
SIF2
1.24
0,8130%
SIF3
0.2085
0,4819%
SIF4
0.61
0,0000%
SIF5
2.09
0,4808%
SNP
0.366
1,2448%
TEL
23.45
0,2137%
TGN
354
0,0000%
TLV
2.43
-0,2053%

Ce trebuie să facem cu gazele din Marea Neagră. Şase idei de la Traian Băsescu

Fostul preşedinte Traian Băsescu a postat pe pagina sa de facebook declaraţia sa din Senat legată de gazele din Marea Neagră. Dincolo de premisele exploatării celor 200 de miliarde de metri cubi de gaze, fostul preşedinte oferă şase soluţii la întrebarea: ce facem cu gazele care vor ajunge la ţărm, în condiţiile în care consumul nostru este prea mic pentru a le absorbi pe toate.

Comenteaza
Basescu exxon petrom

Iată cele şase soluţii avansate de Traian Băsescu, cu preambulul legat de controversele pe care le presupune dezbaterea legată de taxare din proiectul legii offshore, aşa cum apar pe pagina sa de facebook:

"În aceste condiţii, pentru gazele din Marea Neagră avem 3 opţiuni:

Să le vindem ca simplă materie primă ;

Să nu le exploatăm, datorită condiţiilor fiscale impuse prin redevenţe şi taxe de către Statul Român ;

Să le folosim în economia naţională relansând unele ramuri industriale, dar şi pentru încălzirea locuinţelor .

 

Dacă vrem să le vindem, mergem pe varianta de taxe şi redevenţe propusă de Călin Popescu Tăriceanu. Sigur, Victor Orban se va bucura de un nou cadou, ceva mai mare decât Fundaţia Gojdu, din partea lui Călin Popescu Tăriceanu , iar România va avea rangul de „ţeavă” prin care se va scurge materia primă către Ungaria şi Austria .

 

Dacă vrem să nu exploatăm gazele naturale din Marea Neagră, mergem pe varianta de redevenţe şi taxe pe care le propune Liviu Dragnea, pentru simplul motiv că preţul gazelor naturale din Marea Neagră va fi mult prea ridicat faţă de preţul pieţei .

 

Dacă vrem să le folosim gazele din Marea Neagră pentru valorificare preponderent în economia românească, vom armoniza redevenţele şi taxele pentru ca gazele din Marea Neagră să ajungă pe piaţa naţională la un preţ competitiv pentru economia românească . Pentru a determina nivelul corect al redevenţelor şi taxelor care trebuiesc impuse operatorilor din Marea Neagră, trebuie să ştim ce vrem să facem cu aceste gaze plecând de la premisa că vom avea un excedent anual de aproximativ 6 - 7 miliarde metri cubi gaze naturale.

Citeşte şi:

Cinci motive pentru care avem nevoie de gazele din Marea Neagră

Şi iată câteva proiecte care pot asigura creşterea consumului de gaze al României asigurând acoperirea şi achiziţionarea producţiei de gaze din Marea Neagră şi care ar avea un mare impact economic şi social :

1.Dublarea numărului de locuinţe conectate la reţeaua de gaze naturale. Azi , doar 32% din cele 8 milioane de locuinţe sunt racordate la reţeaua de gaze naturale. Consumul ar creşte cu cca 3,5 miliarde mc/an. Finanţarea din fonduri europene pentru dezvoltare regională.

2.Relansarea industriei petrochimice care utilizează ca materie primă gazele naturale pentru producţie de îngrăşăminte, metanol, răşini şi alte produse de petrochimie. Actualmente avem 5 combinate petrochimice care au aviz de mediu pentru funcţionare dar care sunt oprite. Repornirea acestor combinate ar fi un element important în procesul de industrializare a ţării.Anul trecut, România a important produse petrochimice în valoare de 2,6 miliarde euro din care numai îngrăşăminte pentru agricultură în valoare de 600 milioane Euro. Creşterea consumului de gaze, dacă se reporneşte petrochimia, ar fi de 2,5 miliarde mc/an iar eventual retehnologizarea combinatelor petrochimice poate fi finanţată prin ajutor de stat şi fonduri europene.

3.Trecere pe gaze a tuturor termocentralelor care funţionează acum cu păcură. Finanţare din fonduri europene .

4.Conectarea Republicii Moldova la reţeaua de gaze a României prin realizarea Gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău. Ar asigura o creştere a consumului de 1,5 miliarde mc/an. Finanţat se poate face din fonduri europene şi din resurse proprii ale TRANSGAZ.

5.Realizarea a zece staţii de comprimare a gazelor naturale (GNC) şi introducerea GNC ca şi combustibil în transportul urban dar şi pentru încălzirea localităţilor izolate. Finanţarea se poate face din fonduri europene.

6.Construcţia unei termocentrale cu două grupuri şi o putere instalată de cca 900 Mgw. Costul investiţiei este de aproximativ 800 milioane Euro şi poate fi finanţată din fonduri europene .

Citeşte şi:

Marea Neagră poate fi o nouă Mare a Nordului în privinţa zăcămintelor de petrol şi gaze – studiu

În lipsa unor proiecte viabile, care să crească potenţialul de consum al economiei româneşti, gazele vor fi pur şi simplu exportate, fără a contribui la consolidarea potenţialului economic al ţării .

Negocierile şi deciziile cu privire la redevenţe şi taxe suplimentare pentru gazele exploatate offshore nu sunt nici în atribuţiunile preşedinţilor PSD şi ALDE şi nici în atribuţiunile preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Este însă o responsabilitate majoră a Guvernului României şi a specialiştilor, să stabilească nivelul optim al redevenţelor şi a taxelor suplimentare, astfel încât, gazele din Marea Neagră să ajungă la un preţ competitiv pe piaţa românească şi să le supună aprobării Parlamentului României cu o argumentaţie solidă şi convingătoare, astfel ca “Legea offshore” să fie o lege bună şi în interesul României şi al românilor"

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X