1EUR=4.6586 RON | Bucureşti 9 º
INDICI BURSIERI
BET
8661,23
0
BETPlus
1291,01
0
BET-FI
36724,00
0
BET-NG
732,46
0
BET-XT
789,60
0
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.33
0,0000%
BRD
13.38
0,0000%
BRK
0.0768
0,0000%
BVB
23.3
0,0000%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
170.85
0,0000%
FP
0.942
0,0000%
OLT
0.367
0,0000%
PRSN
0.083
0,0000%
SIF1
2.4
0,0000%
SIF2
1.28
0,0000%
SIF3
0.2015
0,0000%
SIF4
0.608
0,0000%
SIF5
2.115
0,0000%
SNP
0.39
0,0000%
TEL
23.85
0,0000%
TGN
365
0,0000%
TLV
2.355
0,0000%

Comisia Europeană şi FMI confirmă performanţele economiei româneşti

Ultimele analize ale economiei romanesti realizate de Comisia Europeana si Fondul Monetar International (FMI) pun in evidenta faptul ca Romania are o foarte buna stabilitate macroeconomica si nu este amenintata de nicio criza. Dar care sunt principalele coordonate macroeconomice care arata soliditatea economiei romanesti?

Comenteaza

In primul rand, cresterea economica in 2017 a fost una dintre cele mai mari din UE, a fost cea mai mare din ultimii zece ani inregistrata de tara noastra si a fost de 2,8 ori mai mare decat media inregistrata in zona euro si in UE. In anul 2017, s-a atins maximul ultimilor zece ani atat in UE cat si in Romania, fiind maximul unui ciclu economic. Din 2018 ratele de crestere economica vor incetini insa se vor situa in continuare la valori semnificative. Conform raportului CE, cresterea economica in 2018 va fi de 4,5% si "va ramane robusta". Mai mult, conform raportului "World Economic Outlook", FMI a revizuit in crestere, de la 4,4% la 5,1%, estimarile privind evolutia economiei romanesti in acest an. Conform acestui document referitor la perspectivele economiei globale, Romania va inregistra a doua cea mai mare crestere economica din UE dupa Malta.

Modelul european de crestere economica este considerat ca fiind sustenabil si presupune o structura in care consumul are o pondere medie de aproximativ 76-77% iar formarea bruta de capital fix de aproximativ 19-20%. In Romania, consumul are o pondere de aproximativ 77-78% iar formarea bruta de capital are o pondere de aproximativ 22%. Deci, Romania se situeaza din punct de vedere al structurii cresterii economice in media modelului european.

Din punct de vedere al dinamicii, in perioada 2014-2017 cresterea anuala a consumului s-a situat intre 4,7% si 10,1% iar ritmul de crestere a inregistrat de la un an la altul salturi de maxim 2,5 pp (in 2015 fata de 2014 a crescut cu 1,2 pp, in 2016 fata de 2015 cu 1,7 pp, in 2017 fata de 2016 cu 2,5 pp). Deci evolutia consumului a fost una progresiva, sustenabila, fara sa inregistreze derapaje semnificative iar, conform estimarilor CE, in acest an ritmul de crestere a consumului scade cu 5,2 pp fata de 2017.

Ani

2014

2015

2016

2017

Estimare CE, 2018

Estimare CE, 2019

Cresterea consumului privat (%)

4,7

5,9

7,6

10,1

4,9

4,2

Cresterea FBCF-investitiilor (%)

3,2

7,4

-2

4,7

7,4

6,9

Mai mult, ritmul mediu de crestere a consumului in perioada 2014-2018 este de 6,64%, fiind la aproximativ jumatate fata de cel din perioada pre-criza (2006-2007, 13,2%) cand consumul era exuberant.

Formarea bruta de capital fix si-a revenit, inregistrand o crestere substantiala in 2017, de 4,7%, dupa un declin de 2% in 2016 iar conform estimarilor CE in urmatorii doi ani cresterea investitiilor va fi semnificativa si se va situa in jurul cifrei de 7%.

In al doilea rand, perspectivele de crestere a economiei pe termen lung, reflectate in evolutia PIB potential sunt cu mult peste media europeana, fiind printre cele mai bune din UE. Rata de crestere a PIB potential a fost in 2017 (de 4,1% conform CE) dubla fata de media UE si media zonei euro. Mai mult, in 2018 rata de crestere a PIB potential creste la 4,3%, fiind cu mult peste cea inregistrata de Cehia (3,1%), Polonia (3,6%), Ungaria (3,2%), Franta (1,2%), Austria (2%), Germania (1,9%) sau media UE (1,7%).

In al treilea rand, excesul de cerere care arata gradul de incalzire a economiei si poate fi evaluat prin output-gap PIB se afla in limita de sustenabilitate de 1,5-2% utilizata de bancile centrale in politica monetara. In 2018, output gap-ul este evaluat de CE la o valoare de 1,4% din PIB-ul potential iar in 2019 la 1,1%, sub nivelul inregistrat de multe tari europene ca: Cehia (1,2% si 1,4%), Croatia (2,3% si 3,1%), Ungaria (2,4% si 2,3%), Polonia (1,5% si 1,5%), Olanda (1,1% si 1,8%), Lituania (2,7% si 2,2%), Letonia (2,1% si 2%), Cipru (2,3% si 3,3%), Spania (1,4% si 2,3%), Estonia (2,9% si 2,8%). Astfel, daca am lua in considerare opiniile conform carora economia romaneasca este supraincalzita, atunci aproape jumatate din UE este supraincalzita. Dar, tinand cont de estimarile unor institutii credibile, precum CE sau FMI atunci toate aceste ingrijorari privind incalzirea economiei sunt nejustificate.

In al patrulea rand, datoria publica, care exprima si sustenabilitatea politicilor publice, a scazut ca pondere in PIB in 2017 la 35% de la 37,4% in 2016, fiind la minimul ultimilor patru ani, a cincea cea mai scazuta datorie din UE, si la mai putin de jumatate din media europeana (82,5%). De asemenea, estimarile CE in ultimul raport au fost substantial rectificate fata de precedentul raport, de la valoarea de 39,1% la 35,3% in 2018 si de la 40,5% la 36,4% in 2019.

In al cincilea rand, rata somajului in 2017 a fost de 4,9%, fiind la minimul istoric al ultimilor 20 de ani, la aproape jumatate din media zonei euro (9,1%) si cu mult sub media UE (7,6%). De asemenea, estimarile CE arata ca economia romaneasca creeaza locuri de munca iar rata somajului scade in 2018 la 4,5% iar in 2019 la 4,4%.

In al saselea rand, rata ocuparii fortei de munca pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani a crescut in 2017 cu 2,5 pp fata de 2016, Romania inregistrand a patra cea mai mare crestere din UE. De asemenea, nivelul ratei ocuparii fortei de munca de 68,8% din 2017 a fost cel mai mare nivel din ultimii 17 ani. Mai mult, in 2018, in ritmul actual de crestere a economiei, Romania va atinge tinta de 70% rata de ocupare a fortei de munca.

Nu in ultimul rand trebuie amintit faptul ca Romania, in 2017, a trecut pentru prima data de borna de 60% a PIB/locuitor exprimat in PPS fata de media UE. De asemenea, pentru a intregi tabloul macroeconomic e necesar sa facem referire si la deficitul bugetar, deficitul de cont curent si inflatie. Deficitul bugetar este in limita de sustenabilitate calculata pentru economia romaneasca iar CE si-a revizuit in scadere estimarile pentru anul 2018 cu 0,5 pp iar in 2019 cu 0,3pp. Deficitul de cont curent, chiar daca a crescut, se afla in limita admisa pentru economia romaneasca si este in totalitate acoperit din surse calitative. Mai mult, reprezentantul CE (şeful Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Financiare a Comisiei Europene) recunoaste ca pentru o ţară cu nivelul de dezvoltare ca al României nivelul acestui indicator nu este preocupant. Din punct de vedere al inflatiei, saltul semnificativ in Romania a început în luna iulie 2017 atunci cand inflația a accelerat la 1,42% de la 0,85% în iunie, ca urmare a majorării tarifelor energiei electrice cu 6,8%. O nouă majorare a prețului energiei electrice a avut loc în octombrie 2017 (+6,9%) fata de septembrie, simultan cu creșterea prețurilor combustibililor (+3,5%) fata de septembrie 2017. Astfel, în 2017, cei mai importanti factori ai accelerării inflației până la 3,32% au fost majorarea tarifelor energiei electrice (+12,18%) si creșterea prețului combustibililor (+5,85%). Cauzele majorărilor de preţuri in 2017 si in primul trimestru din 2018 nu tin de politicile guvernamentale sau monetare ci au fost, în principal, de natură externă: creşterea preţului barilului de petrol pe pieţele internaţionale in martie 2018 fata de martie 2017 cu 33% (in ianuarie 2018 fata de ianuarie 2017 cu 24% iar in decembrie 2017 fata de decembrie 2016 cu 17,7%), cresterea prețului combustibililor în martie 2018 față de decembrie 2017 cu 2,24% si cresterea pretului gazelor naturale, în aceeasi perioadă, cu 5,69%. Dar, tinand cont de faptul ca in primul trimestru al anului 2017, IPC (indicele preturilor constante) avea o valoare in jurul lui zero, atunci avem un puternic efect de baza iar inflatia lunara are mai mult un caracter statistic. Astfel, pentru populatie e important cu cat au crescut preturile in perioada actuala fata de decembrie 2017 iar preturile pe baza IPC fata de decembrie 2017 au crescut cu doar 1,37%.

De asemenea, pentru populatie este importanta si inflatia medie pe baza IAPC (cresterea medie a preturilor la bunurile de consum in ultimele 12 luni, pe baza metodologiei Eurostat). Inflatia medie a crescut foarte mult in ultimul an in toate tarile din Europa. In martie 2018 fata de martie 2017, inflatia s-a dublat in UE, zona euro, Cehia, Germania, Ungaria si a crescut cu mai mult de doua ori in Danemarca, Estonia, Spania, Croatia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Romania, Slovenia, Slovacia, Anglia.In Romania, in martie 2018, inflatia a fost de 1,9%, cu 0,3 pp mai mare decat media UE. Mai mult, in martie 2018, in opt tari din UE inflatia a fost mai mare sau egala cu cea din Romania: Belgia 1,9%, Cehia 2,2%, Lituania 3,7%, Estonia 3,7%, Ungaria 2,2%, Austria 2,2%, Letonia 2,6%, Suedia 1,9%. Ţinând cont de faptul că 70-80% din schimburile comerciale sunt cu UE şi luând în considerare şi deprecierea cursului, atunci rezultă si o contribuţie însemnată a preţurilor de import asupra inflaţiei.

In concluzie, in 2018 si 2019, cu un model echilibrat de crestere economica asemanator cu cel european, cu o crestere economica medie anuala de 4,2% (una dintre cele mai mari din UE), cu o crestere medie anuala a consumului privat de 4,55%, cu un salt in ritmul mediu de crestere a investitiilor la 7,15%, cu o rata de crestere a PIB potential dubla fata de media UE, cu un output gap, deficit bugetar si deficit de cont curent aflate sub limitele de sustenabilitate, cu o inflatie in scadere spre sfarsitul anului, cu o pondere a datoriei publice in PIB aflata la mai putin de jumatate din media UE, cu o rata a somajului ce a ajuns la minimul istoric al ultimilor 20 de ani, Romania se situeaza printre tarile din UE cu cea mai buna pozitie macroeconomica si nu este amenintata de nicio criza.

Dan Armeanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Finanţe, Asigurări şi Burse de valori din ASE - Bucureşti 

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
02 oct 13:08
Răspunde | Votează email 0 email
utaletuunf
levitra dosage generic levitra for cheap http://timsbmw.com
20 sep 10:00
Răspunde | Votează email 0 email
etaletaozu
purchase levitra online cost of levitra http://bullsac.com
19 sep 17:09
Răspunde | Votează email 0 email
staletlshj
levitra super force levitra shelf life http://timsbmw.com
18 sep 21:11
Răspunde | Votează email 0 email
otaletolpu
propecia hairline cost of propecia http://zbloggers.com
15 sep 14:58
Răspunde | Votează email 0 email
ptaletipyj
levitra coupon levitra vardenafil http://timsbmw.com
13 sep 16:51
Răspunde | Votează email 0 email
wtaletmgmd
bayer levitra online levitra pills http://bullsac.com
12 sep 13:03
Răspunde | Votează email 0 email
ataletjaiz
levitra indications when to take levitra http://timsbmw.com
12 sep 05:08
Răspunde | Votează email 0 email
etaletgean
levitra grapefruit levitra dosage 40 mg http://top-monterey-salinas-dentists.com
08 aug 15:15
Răspunde | Votează email 0 email
xtaleteqif
how long does it take for levitra to work low price levitra http://bullsac.com
06 aug 00:32
Răspunde | Votează email 0 email
ztaletadkh
sale levitra recommended dosage of levitra http://bakerssign.com
Afişează următoarele 10 comentarii
Afişează toate comentariile
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X