Companiile listate la BVB oferă cel mai ridicat randament al dividendelor din lume – studiu Berenbeng

Anul acesta, companiile din principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, vor plăti un randament al dividendelor de 7,9%, cel mai mare randament din lume, se arată în raportul semnat de analistul Carsten Hesse.

România este urmată în top de Kuwait (7,6%) şi de Bahrein (7,2%). În regiune, Cehia oferă randamente ale dividendelor de 6,4%, Croaţia de 5,7%, Austria de 4,6% şi Polonia de 4,2%.

Analistul apreciază că randamentul este atractiv în comparaţie cu randamentul obligaţiunilor pe 10 ani, care, în prezent, se situează la aproximativ 3,7%.

Pe lângă nivelul ridicat al dividendelor, raportul Berenberg arată şi alte motive pentru care România este atractivă: creşterea rapidă a economiei, sprijinită de forţa de muncă bine educată, sporirea competitivităţii datorită reformelor şi taxelor scăzute, oportunităţi de creştere a consumului, investiţii străine directe (FDI), fonduri de coeziune de la UE, exporturi, reduceri de taxe şi majorarea salariilor, care stimulează avansul economiei, reducerea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent, scăderea semnificativă a ratei creditelor neperformante şi eforturile guvernului tehnocrat pentru absorbţia fondurilor UE, privatizări şi lupta împotriva corupţiei.

Analiza Berenberg arată că principalul risc pentru piaţa financiară din România îl reprezintă mediul mai ostil faţă de bănci. Legea privind darea în plată, votată recent în România, permite clienţilor să dea pur şi simplu înapoi cheile caselor pe care nu le mai pot achita. Riscul este ca politicienii să nu se oprească aici şi să ceară mai multe concesii de la bănci, de exemplu convertirea împrumuturilor în valută la ratele de schimb din momentul accesării creditelor, susţin analiştii băncii de investiţii.

Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credit a fost publicată în 29 aprilie în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare la 15 zile de la publicare, respectiv în data de 13 mai, moment din care aceia care vor dori să renunţe la locuinţă pentru a li se stinge datoria la bancă vor putea începe demersurile în acest sens printr-o notificare transmisă băncii.

Actul normativ precizează şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un împrumut pentru a intra sub incidenţa Legii. Astfel, titularul creditului trebuie să fie consumator, nu profesionist, creditul la momentul acordării să nu depăşească 250.000 de euro sau echivalent, iar imobilul ipotecat să fie cu destinaţia de locuinţă. În plus, în Lege se menţionează că împrumuturile acordate prin programul Prima Casă nu intră sub incidenţa actului normativ. Pe de altă parte, Legea se aplică şi debitorilor care au fost deja executaţi silit sau celor care se află în procedură de executare silită.

Prevederile actului normativ se vor aplica atât creditelor în derulare cât şi celor viitoare, şi implică raporturile juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor.