Consiliul Naţional al IMM-urilor solicită reanalizarea înfiinţării celor 19 societăţi ale municipalităţii

Potrivit unui comunicat al CNIPMMR, remis marţi AGERPRES, înfiinţarea celor 19 societăţi ar trebui reanalizată în condiţiile în care acestea vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public de departamentele funcţionale ale Primăriei Municipiului Bucureşti (Direcţia Generală Infrasctructură şi Servicii Publice, Direcţia Generală Dezvoltare şi Investiţii, Direcţia Generală Dezvoltare Urbană), de organismele prestatoare de servicii publice şi de interes local (Administraţia Fondului Imobiliar, Administraţia Străzilor, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic), de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice, regia autonomă RADET, care alimentează cu energie termică peste 1,25 milioane de locuitori ai Capitalei, sau care sunt supuse liberei concurenţe (pază, dispecerat taxi, tehnologia informaţiilor, turism, construcţii etc.).

Un alt considerent pentru care reprezentanţii firmelor mici şi mijlocii solicită reanalizarea deciziei menţionate îl reprezintă necesitatea respectării pe deplin a dispoziţiilor Legii concurenţei nr. 21/1996, cu eliminarea situaţiilor care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa liberă sau instituie un monopol.

De asemenea, CNIPMMR atrage atenţia asupra faptului că societăţile de stat au fost controlate politic, nu au avut eficienţă/performanţă şi au înregistrat datorii.

‘Bucureştiul este un model pentru celelalte municipii/oraşe, înfiinţarea celor 19 societăţi urmând a fi preluată ca model de celelalte judeţe, cu consecinţa apariţiei a circa 1.000 de societăţi municipale, peste numărul deja mare al organismelor prestatoare de servicii publice/ de interes local şi regiilor autonome existente, cu efecte semnificative negative asupra concurenţei, economiei şi sectorului IMM-urilor’, arată sursa citată.

Potrivit acesteia, având în vedere că acele 19 societăţi comerciale vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public şi, potrivit declaraţiilor ‘această reorganizare nu presupune nici un fel de disponibilizare’ ci ‘crearea de noi locuri de muncă’, rezultă că nu vor fi reduse cheltuielile de personal ale administraţiei publice locale, în condiţiile în care Primăria Bucureşti are deja un aparat excedentar raportat la alte metropole şi la bugetul administrat (860 de funcţionari publici, 10 consilieri personali ai primarului, pentru 1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 k), raportat la 207 angajaţi (69 funcţionari şi 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului, digitalizată complet (pentru 3,46 milioane de locuitori/suprafaţă de 891,68 km, 17 sectoare).

Mai mult, CNIPMMR menţionează, totodată, că înfiinţarea societăţilor nu valorifică practicile din celelalte state membre ale UE, unde autoritatea locală a înfiinţat un număr foarte redus de societăţi, în domenii neconcurenţiale, subvenţionate, pentru aspecte de mediu, sociale, administrative privind asigurarea sediilor şi administrarea departamentelor, organelor autonome, companiilor publice, a entităţilor de drept public cu personalitate juridică şi a entităţilor publice ale comunităţii locale. Astfel, Viena are 3 societăţi municipale la 2,26 milioane de locuitori/suprafaţă de 414,65 km iar Madridul – 7 societăţi municipale la 3,16 milioane de locuitori/suprafaţă de 605,77 km.

‘Bucureştiul va avea 19 societăţi municipale, 41 de organisme prestatoare de servicii publice şi de interes local, AMRSP (Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice – n.r.) şi 2 regii autonome (1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km’, afirmă comunicatul.