Peste 700.000 de persoane ar putea apela la legea falimentului bancar

Adaugă-ne ca sursă preferată

La cea de-a treia ediție a conferințelor Codul Insolvențelor, Gheroghe Piperea, prim-vicepreședinte Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență (UNPI), a făcut o evaluare a persoanelor fizice care ar putea apela la legea insolvenței dacă aceasta ar intra în vigoare.

Astfel, potrivit datelor culese de acesta de la Biroul de Credit, există 715.000 persoane care ar putea beneficia de efectele acestei legi cu 950.000 de credite. Potrivit datelor din statisticile BNR consultate de Piperea (dar pe care de obicei BNR le contrazice, după cum subliniază avocatul), în toamna anului trecut, erau înregistrate 850.000 de personae cu restanțe la credite mai mari de 20.000 de lei, la Centrala Riscului de Credit.

“Totuși, nu cred că vor fi mai mult de 30-40.000 de persone care să apeleze pe an la legea insolvenței persoanelor fizice”, a declarat Gheorghe Piperea.

Rezoluția bancară – o lege netransparentă care afectează drepturile acționarilor

Atât avocatul Gh. Piperea, cât și avocatul Stan Tîrnoveanu au căzut de acord asupra faptului că legea rezoluției, atât cea bancară cât și cea pentru societățile de asigurări este netransparentă și presupune o serie de litigii care afectează dreptul acționarilor.

“La nivel european există patru bănci italiene, două spaniole și două portugheze asupra căroa s-a declanșat procedura de bail-in (confiscarea depozitelor mai mari de 100.000 de euro pentru salvarea băncii”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea, precizând că niciuna dintre ele nu este prezentă în România.

Despre felul în care un eventual astfel de proces s-ar repercuta și asupra unei bănci prezente pe piața noastră, avocatul Stan Tîrnoveanu, manager partner la ZRP Insolvency, spune că procedura de bail-in nu trebuie să se repercuteze în țara noastră deoarece vorbim de entități diferite, banca mamă și banca înregistrată aici.

“Dacă banca de aici este trecută sub mecanismul de rezoluție, ea nu mai cere și nu mai dă bani la banca mamă. Accentul aici se pune de obicei pe punerea în valoare a activelor”.