1EUR=4.5333 RON | Bucureşti 18 º
INDICI BURSIERI
BET
8230,46
0.0056
BETPlus
1219,03
0.0054
BET-FI
31604,40
0.0051
BET-NG
712,63
0.0043
BET-XT
737,40
0.005
VAB
3300,52
-0.0018
VAB BVB
1844,78
-0.0003
ARAX
2.49
0,0000%
BIO
0.287
-2,3810%
BRD
12.04
-0,9868%
BRK
0.092
0,0000%
BVB
31.8
-0,6250%
DAFR
0.0071
0,0000%
EBS
148.5
0,0000%
FP
0.9
0,7839%
OLT
0.245
0,8230%
PRSN
0.0266
0,0000%
SIF1
1.87
0,6459%
SIF2
0.84
0,0000%
SIF3
0.2495
0,6048%
SIF4
0.714
0,0000%
SIF5
1.66
0,6061%
SNP
0.322
1,2579%
TEL
32
-0,6211%
TGN
377
0,8021%
TLV
2.76
1,2844%

Creanţa Petromidia se stinge în vară. Statul ia 200 mil. USD şi intră într-un fond de investiţii

Discuţiile pe tema memorandumul de înţelegere dintre patronii kazahi ai grupului Rompetrol şi statul român pe tema rezolvării amiabile a crenţei Petromidia vor fi finalizate până în luna iunie şi presupun plata cash a unei sume de bani de către Rompetrol statului, urmată de crearea unui fond de investiţii în care statul român va primi gratuit o participaţie.

Comenteaza
Petromidia

Potrivit unor surse guvernamentale, memorandumul, deja convenit de principiu la nivel înalt între oficialii grupului KazMunaiGas, deţinătorii grupului Rompetrol, şi Guvernul României, trebuie să capete valoare de lege în prima jumătate a anului, dar fiind că în vară ar putea avea loc o vizită oficială a premierului Victor Ponta în Kazahstan. Zilele trecute, secretarul de stat kazah Marat Tazhin a avut deja o discuţie cu ambasadorul român la Astana, Nicolae Ureche, pe tema pregătirilor pentru această vizită.

Principalele teme ale vizitei lui Ponta în Kazahstan vor viza chiar extinderea cooperării economice dintre cele două state.

Care este înţelegerea

Potrivit surselor noastre, într-o primă fază, kazahii vor răscumpăra de la Guvernul României 26% din acţiunile societăţii Rompterol Rafinare Constanţa (rafinăria Petromidia), pentru care vor plăti, direct, statului român 200 de milioane de dolari.
Statul va rămâne acţionar semnificativ la rafinărie, cu circa 18%, şi s-a angajat să nu vândă pachetul de acţiuni timp de cel puţin trei ani de zile. Dacă va vinde după acest interval de timp, grupul Rompetrol va avea drept de preemţiune la cumpărare.

Preţul plătit de kazahi este mai mare decât ce valoarea de piaţă a pachetului. La cotaţiile actuale ale titlului RRC, valoarea întregului pachet de circa 44% al statului ar fi de circa 290 de milioane de dolari.

Ulterior acestei tranzacţii cash, grupul KazMunaiGas va crea un fond de investiţii în care va pune, iniţial, 150 de milioane de dolari. Statul român va fi acţionar la acest fond, cu 20%, participaţia în valoare de 30 de milioane de dolari fiind oferită de compania kazahă cu titlu gratuit. Fondul de investiţii, care va atrage, pe lângă contribuţia KazMunaiGas, şi finanţări suplimentare de pe piaţa financiară, este creat cu rolul de a creşte atât valoarea activelor actuale ale grupului Rompetrol, cât şi pentru extinderea acestuia în zona Mării Negre. Fondul ar putea atrage, atât de la compania kazahă, cât şi de la bănci, fonduri de peste un miliard de dolari.

Unde va investi fondul: termocentrala nouă de la Midia, prima ţintă

Practic, acest fond va finanţa dezvoltarea grupului Rompetrol în zona Mării Negre. Grupul a anunţat investiţii de 1,5 miliarde de dolari în următorii şapte-zece ani, jumătate din sumă urmând să fie investită în România. Strategia vizează în principal extinderea reţelei de retail din zonă, oficialii grupului anunţând 350 de noi staţii de distribuţie a carburanţilor în Turcia, Bulgaria, România, Georgia şi Ucraina.

În România, considerată de kazahi cea mai importantă piaţă din zonă, vor apărea 150 de noi staţii de distribuţie. Intenţia grupului ar fi ca, peste cinci ani, 70% din volumul total al produselor rafinate la Petromidia să fie vândute prin propria reţea de retail şi doar 30% către traderi.

Potrivit surselor noastre, printre primele obiective de investiţii finanţate de noul fond ar fi o termocentrală nouă de cogenerare în sistem de parteneriat public-privat, construită pe platforma actuală a Uzinei Termoelectrice Midia, deţinute de stat şi situată în imediata vecinătate a rafinăriei Petromidia. Rompetrol vrea o centrală nouă, pe gaze, cu o putere instalată de circa 75 MW, care să asigure energia electrică necesară rafinăriei. Costurile de construcţie a centralei se ridică la 100 de milioane de dolari.

Avantajul statului din fond

Pe lângă avantajele generate de investiţii (Ponta a solicitat kazahilor chiar investiţii de un miliarde de euro), statul român căştigă şi din calitatea sa de acţionar la acest fond. Guvernul îşi poate vinde, peste cel puţin cinci ani, participaţia de 20%, kazahii având, din nou, drept de preemţiune la cumpărare. Dat fiind volumul resurselor atrase şi valoarea activelor finanţate, statul se poate aştepta la un preţ mult mai bun pentru valoarea particaţiei sale iniţiale, de 30 de milioane de dolari.

Creanţa Petromidia, o poveste de zece ani

În octombrie 2003, Guvernul României a emis o ordonanţă privind transformarea în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani a restanţelor bugetare ale Rompetrol Rafinare Constanţa (rafinăria Petromidia), existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 570 de milioane de euro. Potrivit acestui act normativ, societatea avea dreptul să convertească în acţiuni obligaţiunile pe care nu le răscumpăra la scadenţă. În 2010, anul scadenţei, Petromidia a răscumpărat obligaţiuni în valoare de doar 54 de milioane de euro, iar restul a convertit în acţiuni, potrivit legii din 2003 (Rompetrol a mai plătit şi dobânzile aferente obligaţiunilor, în sumă de 250 de milioane de dolari).  Ca atare, statul a devenit acţionar la rafinărie, cu circa 45% din capital.

Autorităţile au contestat în instanţă decizia Rompetrol, grupul a declanşat la rândul lui mai multe acţiuni în instanţă şi, de atunci, au loc mai multe procese. Statul a cerut bani, nu acţiuni, dar oficialii Rompetrol au atenţionat că plata cash a acelei sume ar pune rafinăria pe butuci. De la preluarea sa de la Dinu Patriciu, în anul 2007, şi până în prezent, kazahii de la KazMunaiGaz spun că au investit 1,4 miliarde de dolari în rafinărie, pentru creşterea capacităţii şi îmbunătăţirea calităţii produselor, pe o piaţă dificilă pentru activitatea de rafinare. Petromidia a ajuns cea mai mare rafinărie din România şi cel mai important exportator de produse petroliere al ţării, dar este încă pe pierdere.

Din 2010 şi până acum, kazahii şi reprezentanţii Guvernului au discutat în mai multe rânduri despre modalităţile de rezolvare a acestui conflict (plăţi eşalonate, barter cu carburanţi, etc) dar, inclusiv din cauza schimbărilor politice, discuţiile s-au oprit. Luna trecută însă, chiar înaintea unui termen într-unul dintre multele procese dintre stat şi compania petrolieră, cele două parţi au anunţat că au semnat un memorandum pentru rezolvarea amiabilă a disputei.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Calendar Financiar Economica
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X