Creţu: România a pierdut 1,8 – 2 miliarde de euro într-un domeniu sensibil – infrastructura de transport

România a pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro din fondurile totale alocate în valoare de 19,5 miliarde de euro într-un domeniu sensibil pentru ţara noastră, cel al infrastructurii de transport, a declarat, luni, comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu.
Economica.net - lun, 29 oct. 2018, 09:21
Creţu: România a pierdut 1,8 - 2 miliarde de euro într-un domeniu sensibil - infrastructura de transport

Comisarul european participă la Conferinţa „EuroImpact – Impactul şi rezultatele politicii de coeziune în România. Experienţe cu privire la accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor finanţate”, care este organizată la Bucureşti de Institutul European din România.

„Din anul 2007 până în anul 2011, rata de absorbţie a fost de 4%. Am preluat mandatul în 2014, cu o rată de absorbţie de 48%. Încheiem ciclul financiar (…) cu o rată de absorbţie de aproape 90% (…) Din păcate, din cei 19,5 miliarde de euro alocaţi pe fondurile pe care le gestionez – e vorba de Politica de Coeziune şi de Fondul de Dezvoltare Regională – s-au pierdut (…) între 1,8 şi 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport”, a explicat Corina Creţu.

Ea a precizat că au fost lucruri „care au afectat potenţialul României” de a beneficia pe deplin de avantajele pe care le oferă Politica de Coeziune.

„Dar, sigur, dacă ne uităm la partea plină a paharului, dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2014, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar doar aproximativ 14-15 miliarde au fost practic lucrări pe teren, pentru că 3 miliarde aproape au fost salvate prin proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI şi BERD pe care România le avea încă pentru proiecte realizate, cum ar fi de pildă Autostrada Soarelui, care era deja realizată, dar pentru care statul încă plătea credite. De asemenea, am preluat salariile tuturor funcţionarilor care lucrează pe fonduri europene în România, tocmai pentru a ajunge la această rată de absorbţie de 90% şi a degreva bugetul naţional de această povară a creditelor la care se angajase”, a spus Corina Creţu.

Ea a subliniat că, în acest ciclu financiar, România are alocaţi, în total, aproximativ 31 de miliarde de euro, incluzând banii pentru agricultură.

„Fondurile europene oferă finanţare pentru aproximativ 60-65% din investiţiile publice în România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor, am vorbit de procedurile greoaie şi de capacitatea administrativă redusă. Vorbim despre lucruri care nu s-au întâmplat azi, ieri sau în ultimul an. Este o slăbiciune pe care am avut-o ca ţară încă de la începutul intrării noastre în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiţi de a accesa o asemenea sumă de bani”, a mai afirmat Corina Creţu.

Te-ar mai putea interesa și
România încheie anul ca cel mai mare exportator de cereale din UE
România încheie anul ca cel mai mare exportator de cereale din UE
România a vândut în primele 25 de săptămâni ale anului comercial 2025-2026 care se încheie în iunie peste 6,4 milioane de tone de cereale, adică 33,4% din cât au vândut toate statele UE.......
Ratele la creditele ipotecare vor scădea cu circa 3,5% anul viitor. IRCC scade în primă fază la 5,68%, iar din aprilie la 5,57%
Ratele la creditele ipotecare vor scădea cu circa 3,5% anul viitor. IRCC scade în primă fază la 5,68%, iar din aprilie ...
De la 1 ianuarie 2026, IRCC-ul creditelor ipotecare va fi de 5,68%, față de 6,06% cât este în prezent. Ratele la credit, ...
Skoda și Dacia, mărcile din Top 10 european cu cele mai mari vânzări de mașini cu motoare termice
Skoda și Dacia, mărcile din Top 10 european cu cele mai mari vânzări de mașini cu motoare termice
Un raport JATO Dynamics arată că, dintre mărcile prezente în Top 10 al vânzărilor pe continentul european, Skoda și ...
Nouă judecători ai CCR pot rămâne în istoria României postdecembriste prin cea mai curajoasă decizie a unei categorii profesionale de elită. Nu rataţi acest moment istoric
Nouă judecători ai CCR pot rămâne în istoria României postdecembriste prin cea mai curajoasă decizie a unei categorii ...
29 decembrie 2025 poate să rămână în istoria României postdecembriste prin cea mai curajoasă decizie a unei categorii ...