1EUR=4.5816 RON | Bucureşti 34 º
INDICI BURSIERI
BET
8332,36
0.0048
BETPlus
1239,72
0.0047
BET-FI
35062,31
0.0129
BET-NG
693,31
0.003
BET-XT
761,49
0.006
VAB
3300,52
-0.0018
VAB BVB
1844,78
-0.0003
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.318
-3,6364%
BRD
14
0,0000%
BRK
0.0882
-2,0000%
BVB
34.6
1,1696%
DAFR
0.0071
0,0000%
EBS
168.5
0,2976%
FP
0.87
-0,1148%
OLT
0.385
-1,0283%
PRSN
0.0266
0,0000%
SIF1
2.2
2,8037%
SIF2
1.06
2,7132%
SIF3
0.2605
0,3854%
SIF4
0.852
0,7092%
SIF5
1.92
1,4799%
SNP
0.3175
-0,7812%
TEL
27.9
-0,5348%
TGN
405
2,7919%
TLV
2.465
1,8595%

Firmele pentru care statul a plătit salariile în 2016

Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă din ţară au plătit salariaţilor firmelor în insolvenţă sau în faliment creanţe salariale care cumulat au ajuns la circa 30 de milioane de lei. Adică doar 10% din suma virată obligatoriu de angajatori la Fondul de garantare a creanţelor salariale, din care s-au făcut plăţile. Salariaţii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, acum în faliment, au obţinut cei mai mulţi bani din Fond: 9,4 milioane lei. În topul firmelor pentru care ANOFM a plătit anul trecut cei mai mulţi bani din Fond urmează Servicii Energetice Moldova şi Societatea de Asigurare - Reasigurare Astra.

Comenteaza
Insolventa

Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale este constituit din contribuţiile de 0,25%, aplicate la fondul total de salarii brute lunare realizate de salariaţi şi plătite obligatoriu în fiecare lună de către angajatorii care încheie contracte individuale de muncă. În anul 2016, suma totală virată de angajatori la Fond a depăşit 316,52 milioane lei.

Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale este administrat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), prin agenţiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Din Fondul de garantare, Agenţiile judeţene ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă plătesc creanţele salariale angajaţilor cu contracte individuale de muncă, încheiate cu angajatori împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenţei şi faţă de care a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare.

Anul trecut, Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de muncă din ţară au plătit angajaţilor firmelor în insolvenţă sau faliment, în total, peste 29,46 milioane lei, au spus pentru ECONOMICA.NET oficialii ANOFM. 

Firmele pentru ai căror salariaţi ANOFM a plătit cei mai mulţi din Fondul pentru garantarea creanţelor salariale în 2016

Salariaţii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare au obţinut, în total, 9,4 milioane lei din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Regia Autonomă, acum în faliment, e un caz de şcoală despre cum se poate îngropa o companie de stat vitală pentru sistemul energetic, atrăgea atenţia în mai 2016 Victor Grigorescu, Ministrul Energiei la acea vreme.

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) a intrat în procedură de insolvenţă în septembrie 2013, din cauza debitelor care însumau peste 680 de milioane de lei. În perioada insolvenţei, Regia Autonomă a mai acumulat datorii de peste 70 de milioane de lei. Pe lista creditorilor Regiei figurau, la momentul declanşării procedurii de insolvenţă, peste 300 de societăţi comerciale, instituţii publice, administraţii publice locale şi unităţi bancare.

Cu câteva luni înainte de intrarea în insolvenţă a Regiei, în martie 2013, Constantin Niţă, pe atunci Ministru delegat pentru Energie, declara că la RAAN s-a făcut un jaf de proporţii şi a acuzat conducerea Regiei de un management defectuos: "Un jaf de proporţii cum nu mi-am putut imagina.O lipsă totală de management, un management mediocru, un management care nu a dorit să pună această companie pe criterii de eficienţă", a spus Niţă.

La începutul lunii ianuarie 2016, Tribunalul Mehedinţi a dispus intrarea în faliment a Regiei Autonome. O lună mai târziu, autorităţile statului au obţinut suspendarea provizorie a lichidării Regiei, în condiţiile în care Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin şi Serviciul Public de Alimentare cu Energie Termică au intervenit în instanţă solicitând furnizarea către cele peste 30.000 de familii a agentului termic de către sucursala acesteia, Romag Termo.

În mai 2016, cu o lună înainte de intrarea în faliment a Regiei Autonome, Victor Grigorescu, ministrul Energiei la acea vreme, a atras atenţia asupra situaţiei dezastruoase în care a ajuns Regia.

'Situaţia Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare este un caz-şcoală atunci când vorbim despre cum se poate îngropa o companie de stat vitală pentru sistemul energetic. An după an s-au luat decizii greşite şi păguboase. Nu s-a intervenit nici măcar în ultima clipă pentru a se mai salva ce se mai poate salva, dar în schimb se plânge de grija companiei, după ce justiţia s-a pronunţat în favoarea falimentului chiar de către cei ar fi trebuit să aibă grijă să nu se ajungă aici. Cu tot regretul, trebuie spus că oricât de mult ne-am dori să salvăm RAAN, justiţia şi-a spus cuvântul. E o lecţie cât se poate de dură pe care, dacă nu o învăţăm, o vom repeta şi în alte cazuri (...) Cei care se fac vinovaţi de dispariţia RAAN se prefac, astăzi, că nu înţeleg despre ce este vorba sau strigă în gura mare că e în pericol securitatea energetică naţională. Se speculează şi se aruncă perdele de fum în speranţa că se vor crea tensiuni sociale în încercarea de a găsi un ţap ispăşitor pentru propriile greşeli. E necesară o schimbare de gândire şi acţiune în activitatea energetică dacă nu vrem să mai experimentăm astfel de falimente. Vă asigur că noi, la Ministerul Energiei, am înţeles acest lucru şi că acţionăm în consecinţă, în ciuda atacurilor nefondate la care suntem supuşi', a spus într-un comunicat de presă Victor Grigorescu, ministrul Energiei la acea vreme.

Regia a produs apă grea necesară producţiei de electricitate în reactoarele nucleare ale centralei de la Cernavodă, dar şi energie termică pentru reţeaua centralizată de termoficare a municipiului Drobeta Turnu Severin.

RAAN a încheiat anul 2015 cu afaceri nete de 186,4 milioane lei, pierderi nete de peste 168 milioane lei şi, în medie, aproape 1.900 de angajaţi, potrivit bilanţului depus la Finanţe.

Salariaţii Servicii Energetice Moldova au obţinut peste 3 milioane lei în 2016 din Fondul de garantare a creanţelor salariale

Servicii Energetice Moldova (SEM) a apărut în urma reorganizării societăţii Electrica Serv SA.

În decembrie 2013, acţionarii SEM au votat dizolvarea şi lichidarea societăţii, scrie Ziarul de Bacău.

Salariaţii Societăţii de Asigurare Reasigurare Astra SA au obţinut, în total, 1,64 milioane lei în cursul anului trecut din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

Pe 29 aprilie 2016, Societatea de Asigurare Reasigurare Astra SA a intrat în faliment, a decis Curtea de Apel Bucureşti.
La momentul deschiderii procedurii de faliment, Astra avea 2,5 milioane de poliţe şi 1,8 milioane de clienţi.

Firmele în insolvenţă sau în faliment, pentru ai căror salariaţi ANOFM a plătit în 2016 cei mai mulţi bani din Fondul de Garantare pentru Plata Creanţelor Salariale

Oraşul în care activa firma

Suma totală plătită în 2016 salariaţilor firmei în insolvenţă sau în faliment

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare

Drobeta Turnu Severin

9,4 milioane lei

Servicii Energetice Moldova

Bacău

Peste 3 milioane lei

Societatea de Asigurare Reasigurare Astra SA

Bucureşti

1,64 milioane lei

Uton SA

Bucureşti

1,57 milioane lei

Condmag, specializată în construcţia conductelor magistrale de gaze, petrol, ţiţei, apă

Braşov

1,21 milioane lei

Firma de construcţii Deltacons SA

Tulcea

739.759,00 lei

Vertivi Management, integrator de soluţii IT&C

Bucureşti

662.706,00 lei

Letea SA, una dintre cele mai vechi fabrici din ţară şi singurul producător de hârtie din România, falimentată după ce a fost cumpărată de Dumitru Sechelariu

Bacău

641.595,00 lei

Alindo Impex

Bucureşti

545.974,00 lei

Compania de navigaţie fluvială Giurgiu Nav SA, controlată de Ioan Niculae, e acum în faliment

Zimnicea

527.340,00 lei

Sursă informaţii: ANOFM pentru ECONOMICA.NET

ANOFM a cheltuit anul trecut sub 10% din banii viraţi de angajatori la Fondul de garantare a creanţelor salariale. Curtea de Conturi recomandă schimbarea legii, astfel încât banii necheltuiţi să acopere deficitul bugetului asigurărilor pentru şomaj

Anul trecut, Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de muncă din ţară au plătit angajaţilor firmelor în insolvenţă, în total, sub 30 de milioane lei. La Fondul pentru plata creanţelor salariale s-au stâns însă 316,52 milioane lei în 2016. Prin urmare, grosul banilor colectaţi la Fond nu s-au cheltuit pentru că nu a fost nevoie. Nu s-a întâmplat doar anul trecut, ci în ultimii trei ani. De altfel, Curtea de Conturi atrăgea atenţia la finalul anului trecut că în ultimii trei ani s-a înregistrat un excendent mediu anual la Fondul de garantare pentru plata creaţelor salariale de 231 milioane lei. Curtea de Conturi recomandă modificarea legislaţiei existente pentru a permite utilizarea excedentului înregistrat la Fond pentru acoperirea unui eventual deficit la bugetul asigurărilor pentru şomaj care se subvenţionează de la bugetul de stat. Curtea de Conturi afirmă că excedentul cumulat la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale ar fi acoperit timp de şapte ani subvenţiile acordate de la bugetul de stat pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Din banii colectaţi în Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă plătesc salariile restante ale angajaţilor firmelor în insolvenţă, dar şi următoarele creanţe:

  • sumele restante datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariaţi, dar doar pentru maximum un an de muncă;
  • plăţile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă şi/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;
  • sumele restante pe care angajatorii au obligaţia de a le plăti în caz de accident de muncă sau boli profesionale;
  • indemnizaţiile restante datorate de angajatori pentru perioada în care au întrerupt temporar activitatea.

Agenţiile judeţene ale ANOFM stabilesc creanţele salariale cuvenite salariaţilor şi fac plăţile către salariaţi, la cererea scrisă a administratorului sau lichidatorului angajatorului în insolvenţă.

Suma totală a creanţelor salariale plătită din Fondul de Garantare pentru fiecare salariat nu poate depăşi cuantumul a trei salarii medii brute pe economie. 
Cuantumul creanţelor restante se calculează funcţie de valoarea salariului mediu brut pe economie, stabilită de Institutul Naţional de Statistică, în luna în care s-a deschis procedura insolvenţei.
Creanţele salariale se achită în lei, într-o singură tranşă.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Calendar Financiar Economica
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X