1EUR=4.4973 RON | Bucureşti 0 º
INDICI BURSIERI
BET
7271,00
0
BETPlus
1079,89
0
BET-FI
30782,95
0
BET-NG
619,02
0
BET-XT
660,12
0
VAB
3300,52
-0.0018
VAB BVB
1844,78
-0.0003
ALBZ
0.52
0,0000%
ARAX
2.19
0,0000%
BIO
0.27
0,0000%
BRD
11.2
0,0000%
BRK
0.072
0,0000%
BVB
30
0,0000%
DAFR
0.0071
0,0000%
EBS
127
0,0000%
FP
0.86
0,0000%
OLT
0.406
0,0000%
PRSN
0.0266
0,0000%
SIF1
1.878
0,0000%
SIF2
0.8
0,0000%
SIF3
0.251
0,0000%
SIF4
0.686
0,0000%
SIF5
1.634
0,0000%
SNP
0.285
0,0000%
TEL
29.85
0,0000%
TGN
299
0,0000%
TLV
2.28
0,0000%

Înfrigurare pe piaţa alimentară. Legea "51% produse româneşti în magazine" ar trebui să intre în vigoare luni. Apar modificări la norme

Ministerul Agriculturii alături de mediul de afaceri lucrează la modificarea normelor metodologice de aplicare a noii legi a comerţului alimentar, cea prin care marii retaileri sunt obligaţi să achiziţioneze 51% din volumul de alimente de bază de la raft din lanţul alimentar scurt. Prevederea ar fi trebuit să intre în vigoare luna aceasta.

Comenteaza
Legume

Pe 15 ianuarie se împlinesc şase luni de la publicarea în Monitorul Oficial a aşa-numitei legi a produselor româneşti la raft (legea 150/2016 a comerţului alimentar) , dată de la care, în mod teoretic, ar fi trebuit să intre în vigoare şi prevederea potrivit căreia marii retaileri  sunt obligaţi ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt.

Pentru acest lucru ar trebui însă să existe şi norme metodologice aporbate de Guvern prin hotărâre, având în vedere că noua lege a comerţului alimentar prevede că "metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului".

De asemenea, amintim că aceasta lege a fost analizată de Comisia Europeană care a avertizat România riscă un infringement dacă nu va modifica prevederea  referitoare la procentul de 51% produse din lanţul scurt la raft. "Recent a venit de la Comisia Europeană o atenţionare de infringement pe prevederea legată de procentul de 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, inclusă în Legea 150/2016 ce modifică şi completează Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În mod normal, există două soluţii: să renunţăm la acest procent de 51% sau să mai tergiversăm o perioadă', declarat fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, în data de 21 noiembrie.

Ce se întâmplă cu normele

 Pe 12 decembrie, Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare. Proiectul a fost însă contestat de mai multe entităţi astfel că, în aceste zile, se lucrează la revizuirea lui.

"În urma publicării pe site-ul instituţiei, au fost primite mai multe propuneri/sugestii/opinii din partea celor interesaţi (reprezentanţi ai mediului academic, ai formelor asociative din sectorul agroalimentar, ai lanţurilor de retail, ai organizaţiilor interprofesionale). Experţii MADR au analizat toate propunerile, proiectul de act normativ fiind completat cu sugestiile care respectă prevederile legale şi pot îmbunătăţi calitatea actului normativ aflat în discuţie", au declarat pentru ECONOMICA.NET oficiali ai Ministerului Agriculturii.

"Şi luni şi marţi am fost la Minister pentru a lucra pe normele de aplicare. Trebuie să mergem cu paşi rapizi. Normele sunt aproape finalizate", a declarat pentru ECONOMICA.NET Gheorghe Vlad, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România, una dintre entităţile care a propus modificări.

Conform variantei propuse iniţial de Minister, principala prevedere a normelor se referă la definiţia "lanţului scurt de aprovizionare", expresia care a ridicat până acum multe semne de întrebare mediului de afaceri şi care răspunde practic la întrebarea "de unde pot retailerii să cumpere produsele alimentare de bază, astfel încât să respecte noua lege a comerţului?"

Aşadar, potrivit proiectului de hotărâre, "lanțul scurt de aprovizionare implică relații comerciale între furnizor, un singur comerciant și consumatori, pe filiera produsului agroalimentar, iar componența acestuia se realizează ținând cont de următoarele tipuri de produse: produse alimentare proaspete, produse alimentare congelate, produse alimentare procesate", se arată în proiect. 

În sensul normelor, furnizorul din acest lanțul scurt de aprovizionare este fie un fermier, fie un fiermier şi o entitate (persoană fizică sau juridică) care are ca şi obiect de activitate colectarea și/sau depozitarea și procesarea produselor alimentare.

Altfel spus, retailerii, adică persoanele fizice sau juridice care vând direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora şi cei care practică un tip de comerţ cash and carry (ex.Metro sau Selgros care vând revânzătorilor) trebuie să cumpere produsele alimentare vizate de "raftul 51%"  direct de la fermieri, de la asociaţiile care colectează şi depozitează alimentele sau de la procesatori. Ies astfel din discuţie intermediarii. 

Varianta propusă de fermieri

Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti au propus însă o altă variantă. Potrivit acestora, "lanţul scurt de aprovizionare implică relaţii comerciale între furnizor, un singur comerciant şi consumatori, pe filiera produsului agroalimentar, iar componenţa acestuia se realizează ţinând cont de următoarele tipuri de produse: produse alimentare în stare proaspătă, produse alimentare primare conform Regulamentului (CE) NR. 852/2004 şi/sau procesate".

De asemenea, potrivit acestota, lanţul scurt de aprovizionare ar trebui definit ca "lanţ de aprovizionare cu produse în stare proaspătă din producţia primară locală care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, cu raport economic direct în zona economică , la maxim 100 km 2 şi/sau 48 ore de la recoltare în conformitatea standardelor de comercializare precum şi relații geografice şi sociale strânse între producători, cooperative , procesatori, operatori şi consumatori ”

Aceştia au propuneri diferite şi în ceea ce priveşte definiţia furnizorilor care, în accepţiunea lor ar putea fi o entitate juridică (Cooperativă Agricolă-Leg.566/2014, Organizaţie de Producători-OP,)având ca obiect de activitate comercializarea producţiei produselor agricole pimare locale din exploataţie agricolă reglementată în conformitate cu prevederile Regulamentului UE  referitore la Organizarea Comună de piaţă şi cu legislaţia naţională. Mai exact, furnizorii ar putea fi o exploataţie, un fermier, producători agricoli şi/sau cooperative, grup de producători, Organizaţie de producători.

Şi retailerii au fost nemulţumiţi de prima variantă a normelor menţionând că acestea completează legea, nu o clarifică. "Credem că opinia publică are dreptul să înțeleagă posibilele consecințe ale abordării ministrului Irimescu care, deși a afirmat, în repetate rânduri, că România riscă sancțiuni în legătură cu Legea 150, ministerul pe care încă îl mai conduce a publicat pe site un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare.  Acțiunea Ministrului Agriculturii nu poate beneficia de prezumția de bună-credință întrucât are loc la 5 luni de la intrarea în vigoare a Legii 150/2016, a doua zi după alegerile generale, când a devenit foarte clar că nu mai are șanse să își continue activitatea la minister și în cadrul Guvernului", anunţa AMRCR într-un comunicat, în decembrie. 

Alimentele pentru care se aplică procentul de 51% prezenţă la raft

Potrivit proiectului, magazinele trebuie să asigure acest procent de 51% pentru carnea de porc, pasăre, oaie, capră, vită, pește şi toate tipurile de ouă. În ceea ce priveşte legumele, regula 51% produse de pe lanţul scurt pe raft se aplică la cartof, fasole (boabe), fasole verde, ceapă, usturoi, morcov, țelină, păstârnac, pătrunjel de rădăcină, varză, castraveți, pătlăgele roşii, vinete, ardei, salată verde, ridiche, sfeclă roșie, brocoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdețuri și aromatice, dovleac, mazăre, porumb zaharat și praz.

La fructe se aplică prevederile prezentului act normativ pentru următoarele categorii: mere, pere, prune, piersici, caise, cireşe, vişine, struguri, pepeni, căpşuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmerură și alune.

De asemenea, retailerii trebuie să asigure procentul de 51% pe rafturi la toate categoriile de miere, toate produsele lactate şi pentru toate tipurile de pâine și produse de panificație .

Ce magazine vor trebui să aplice această lege 

Cum obligaţia procentului de 51% alimente de pe lanţul alimentar scurt revine doar comercianţilor cu cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro, reiese că toţi jucătorii internaţionali de pe piaţa comerţului alimentar vor aplica aceste măsuri. DE asemenea, vom găsi rafturile pline cu produse de pe lanţul alimentar scurt inclusiv în magazine ale unor retaileri autohtoni precum Annabella, Paco Supermarkets, Succes. 

 

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Calendar Financiar Economica
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X