Legea ce reglementează tranzacţiile cu terenuri agricole reintră în atenţia parlamentarilor. Care sunt variantele discutate

Una dintre legile rămase restante în Guvernul Cioloş, cea referitoare la modificarea actului normativ ce vizează tranzacţiile cu terenuri agricole (17/2014), se va rediscuta în Parlament. În momentul de faţă există patru propuneri legislative pe această temă care vor fi dezbătute împreună săptămânile viitoare, după ce Guvernul îşi va exprima un punct de vedere.

„Avem pe traseu patru propuneri ale parlamentarilor şi dorim să le discutăm pe toate odată. Dar aşteptăm şi un punct de vedere la Guvern care poate avea propuneri pe marginea proiectelor de lege sub formă de amendamente”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Ioan Munteanu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor. Acesta estimează că în două-trei săptămâni ar putea începe dezbaterile.

Legea care reglementează vânzarea terenurilor către străini, pe masa CSAT. Şapte modele de luat în calcul

Ce legi se vor dezbate

Toate cele patru proiecte sunt iniţiate anul trecut şi aflate în diverse stadii. Astfel, unul dintre ele, iniţiat de şapte senatori şi deputaţi ALDE, PSD şi UNPR, prevede în forma aprobată de către Senat că „arendaşul care doreşte să cumpere terenul agricol situat în extravilan trebuie să deţină această calitate pentru terenul respectiv, stabilit printr-un contract de arendă încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei”. Proiectul are aviz pozitiv de la Guvern şi a fost trimis spre raport la mai multe comisii din Camera Deputaţilor.

Un al doilea proiect, iniţiat de 37 deputati şi senatori a fost, de asemenea, votat de Senat şi trimis în Cameră pentru dezbateri. Principala propunere se referă la înregistrarea tuturor actelor de dobândire a terenurilor arabile în cadrul unor Registre speciale ţinute de către Consiliile Locale pe raza cărora se află terenul timp de 90 de zile, spre a fi preluate ulterior de Direcţiile Agricole. Prevederea i-ar ajuta astfel pe cei care au încheiat promisiuni de vânzare-cumpărare înainte de intrarea în vigoare a legii 17 care prevăd că preţul se achită integral după încheierea documentaţiilor cadastrale.

De asemenea, un alt proiect care a  primit aviz negativ de la Comisia Juridică introduce condiţii limitative la cumpărarea de terenuri de către străini. Acestea ar trebui să fie identice cu cele aplicate de statele din care provin respectivii investitori faţă de români.

Nu în ultimul rând, cel de-al patrulea proiect este iniţiat de deputatul PSD Marian Neacşu şi a fost respins de Senat.

Dezbaterile continuă

Între timp, parlamentarii, dar şi oficialii Ministerului Agriculturii vor purta discuţii şu cu mediul de afaceri. ‘Pe 23 mai are loc Conferinţa Naţională a LAPAR unde vor fi invitaţi şi membri ai Parlamentului şi ai Ministerului.”Discutăm pe legea 17 zilnic şi cu Parlamentul şi cu MADR. Sunt discuţii verbale, dar se tergiversează şi nu ştiu de ce. Noi am avut mai multe propuneri pe care le-am trimis în mai multe rânduri în Parlament şi la Minister, toate fiind inspirate din legislaţia altor ţări pentru a nu deranja. Am luat din legislaţia franceză, germană şi olandeză”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Ultima variantă a legii, în toamna anului trecut 

Ministerul Agriculturii lucrează la un proiect de modificare a Legii privind tranzacţiile cu terenuri de peste un an, în septembrie anul trecut fostul ministru, Achim Irimescu vorbind chiar despre o formă a acestuia. De atunci însă nu a mai fost lansat în dezbatere publică niciun proiect pe această temă. „Avem pe masă o variantă a Legii vânzării terenurilor agricole, care nu a fost discutată deocamdată cu fermierii. O să o afișăm pe site săptămâna viitoare, ca să primim observații, și pe urmă o vom introduce în circuitul de avizare. E greu să estimez când vor fi aprobate aceste modificări, dar sper din tot sufletul să treacă repede prin Guvern și să ajungă la Parlament până la începutul lunii noiembrie”, declara Irimescu în septembrie 2016, potrivit Agerpres.

Principala modificare din Lege era cea a limitării achiziției de teren agricol de către persoanele fizice la cel mult 50 de hectare, la care se adaugă și anumite condiții referitoare la cunoștințe de bază în domeniul agricol, desfășurarea unor activității agricole pentru o perioadă de minimum de 5 ani, precum și obligația de a menține destinația agricolă pe o perioadă de 10 ani și abia pe urmă să poată fi făcută înstrăinarea terenului.