1EUR=4.6225 RON | Bucureşti 28 º
INDICI BURSIERI
BET
8429,08
0.0204
BETPlus
1260,90
0.019
BET-FI
38109,46
0.0087
BET-NG
708,56
0.0244
BET-XT
775,66
0.0179
VAB
3300,52
-0.0018
VAB BVB
1844,78
-0.0003
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.314
1,2903%
BRD
13.36
1,9847%
BRK
0.078
0,0000%
BVB
25
1,2146%
DAFR
0.023
3,6036%
EBS
176
0,0000%
FP
0.972
1,2500%
OLT
0.21
5,0000%
PRSN
0.082
0,0000%
SIF1
2.5
2,4590%
SIF2
1.29
1,2559%
SIF3
0.215
0,4673%
SIF4
0.784
1,0309%
SIF5
2
-1,9608%
SNP
0.343
1,1799%
TEL
20.7
0,9756%
TGN
382
5,0894%
TLV
2.41
2,5532%

Marele "păcat" al guvernării: o supraestimare de proporţii a atragerii de fonduri europene. Economia se luptă să umple gaura

Guvernarea şi-a asumat creşterile salariale pentru bugetari şi creşterile de pensii, asigurând totodată, că nu va ieşi din ţinta obişnuită de deficit bugetar, de 3% din PIB. Însă o importantă sursă de venituri estimată la începutul anului, banii din fonduri europene, a fost mult supraestimată şi pune în pericol ţinta de deficit menţionată. Mai precis, după trei trimestre de lucru, am reuşit să atragem din această sursă de trei ori mai puţin decât e prevăzut pe 2017. Această gaură poate explica măsurile compensatorii, cum au fost tăierea investiţiilor relizate de stat din banii luaţi "din piaţă" şi majorarea accizelor. Economia reală a dat totuşi un ajutor nesperat bugetului de stat, contribuind peste aşteptări la o taxă care a scăzut ca procent.

Comenteaza
Tudose si grindeanu

Pentru creşterile de anul acesta de două cifre la cheltuielile cu salariile şi pensiile, guvernul şi-a asumat şi venituri din care să le acopere. Până în prezent, totul arată că ar fi în plan. Avem un deficit bugetar curent de doar 0,81%, faţă de un maxim de 2,99% programat pentru 31 decembrie. Cifra a fost obţinută prin sacrificii: la investiţiile de infrastructură  (-20,3%) şi majorarea accizelor la carburanţi, prin revenirea la nivelurile care înglobau supra-taxa, altfel, eliminată cu răsunet la 1 ianuarie 2017. Acestea au fost singurele măsuri fiscale luate efectiv anul acesta, faţă de noianul de măsuri propuse public de guvernele Grideanu şi Tudose, ultimele chiar la sfârşitul săptămânii trecute.

Cele două măsuri, care s-au materializat, apar să compenseze un capitol din veniturile bugetare care a ajuns astăzi să arate mult supraevaluat de guvernanţi, în iarna trecută, la facerea bugetului pe 2017: fondurile europene care puteau fi, sau trebuia, atrase de România în 2017.

Legea bugetului pe 2017 prevede venituri din fonduri externe nerambursabile de 20,22 miliarde de lei, sau 4,4 miliarde de euro. După trei trimestre, execuţia bugetară arată că am reuşit să atragem doar 7,45 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro), o sumă de aproape trei ori mai mică decât a fost programată pentru acest an.

Acum, deficitul bugetar, după nouă luni, de 0,81% din PIB, pare mic în comparaţie cu cel de 2,99% din PIB, programat şi legalizat pentru sfârşitul anului. Însă este aproape dublu faţă de cel de anul trecut. Îngrijorător este că la această dată, acum un an, guverarea tehnocrată reuşea un deficit de 0,49%, însă la final de an a ajuns să atingă limita de 3%, impusă prin tratatul de la MaastrichtPentru că, tradiţional, cele mai mari cheltuieli ale statului se fac spre finalul anului, când instituţiile din administraţie se grăbesc să execute fondurile puse la dispoziţie prin legea bugetului. Mai ales pe cele pe care nu au reuşit, din diverse motive, să le cheltuie pe parcursul anului.

Aşadar, avem la această oră, în cifre absolute, un deficit bugetar de 6,8 miliarde de lei. Minusul la fonduri europene este de 12,8 miliarde de lei, faţă de program, însemnând că pentru obţinerea unui deficit mic s-a pus presiune pe celelalte zone bugetare. Deficitul bugetar la sfârşit de an ar trebui să însumeze 24,7 miliarde de lei.

Economia scoate guvernul din groapă, pe o scădere de taxă

Nerealizările unor estimări, au fost compensate în alte zone, fără intervenţii speciale. Bugetul statului a primit, potrivit execuţiei bugetare la nouă luni, un ajutor nesperat din partea economiei, pe partea de venituri. În ciuda scăderii cotei standard de TVA la 1 ianuarie, de la 20% la 19%, punct procentual egal cu 5%, încasările n-au scăzut în acelaşi procent. Mai mult, există şi un efect de bază suplimentar din 2016, pentru că pentru o lună, ianuarie, s-a încasat atunci TVA de 24%. Veniturile din TVA au înregistrat o scădere cu doar 0,3% față de primele nouă luni ale anului 2016.  

TVA este a doua cea mai mare sursă nominală de venituri a bugetului, după contribuţiile sociale. Acestea din urmă au o creştere de 16,1%, dar această evoluţie este contaminată de creşterea cu 21,6% a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, care la salarii mai mari, plătesc contribuţii mai mari.

Datele, după trei trimestre

Execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 6,8 miliarde lei, respectiv 0,81% din PIB, față de deficitul de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,49% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 180,4 miliarde lei, reprezentând 21,6% din PIB, au fost cu 8,8% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

S-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din contribuțiile sociale (+16,1%), din impozitul pe salarii și venit (+9,1%) și din veniturile nefiscale (+17,4%). Încasările din impozite și taxe pe proprietate au scăzut cu 12,1% față de perioada similară din 2016, scăderea fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcții speciale.

Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 64,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente (claw-back) și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 0,3% față de primele nouă luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, din februarie 2017 se reflectă în încasări și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

Încasările din accize au fost cu 4% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt în sumă de 7,5 miliarde lei. Procentul de creştere care apare în execuţie este de 387,2%, dar este irelevant, pentru că anul trecut abia au început plăţile pentru cadrul financiar 2014-2020. Teoretic, după estimările guvernului, anul acesta trebuia să intrăm în plin în acesze fonduri.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 187,3 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 10,5% față de primele nouă luni ale anului trecut.

Cheltuielile de personal au crescut cu 21,6% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și de creșterile salariale acordate în 2017, respectiv creșterea cu 15 % a salariilor din sănătate și din educație de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile şi autoritățile publice ale administrației publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017, majorarea cu 50% a salariului brut şi a sporurilor pentru personalul din instituțiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017, precum și aplicarea începând cu 1 iulie 2017 a prevederilor din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 3,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere mai mare înregistrându-se la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, de 5,2% (cheltuieli cu bunurile pentru spitale).

Subvențiile sunt în creștere cu 4,0% în timp ce dobânzile sunt mai mici cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială (pensii) au crescut față de anul precedent cu 11,7%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1.000 lei, precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale.

Cheltuielile de capital au fost de 7,7 miliarde, cu 20,3% mai mici faţă de anul trecut.

FOTO: Premierii Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose. Sursa: stiri.tvr.ro

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Calendar Financiar Economica
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X