Metroul de Otopeni, despre care UE a cerut explicaţii: De ce ar fi imposibil ca Magistrala 6 să pornească din Piaţa Victoriei

Traseul ales pentru linia de metrou ce va lega Bucureştiul de Otopeni stârneşte controverse şi la opt ani de când a primit finanţare japoneză. Gheorghe Udrişte, iniţiator al proiectului, a explicat pentru ECONOMICA.NET de ce este tehnic imposibil ca Piaţa Victoriei să fie punctul de plecare pentru Magistrala 6 spre aeroport, după ce Comisia Europeană a solicitat explicaţii.
Economica.net - Dum, 18 mart. 2018, 20:51
Metroul de Otopeni, despre care UE a cerut explicaţii: De ce ar fi imposibil ca Magistrala 6 să pornească din Piaţa Victoriei

Comisia Europeană a transmis o scrisoare prin care cere clarificări legate de traseul ales, dar şi de costurile pentru proiectul liniei de metrou Bucureşti-Otopeni (Magistrala 6).

Critica principală adusă de Comisia Europeană vizează traseul stabilit în proiect, de ce punctul de plecare nu este la staţia Piaţa Victoriei şi s-a ales ruta ocolitoare de la staţia existentă 1 Mai, ce trece pe la Romexpo.

Gheorghe Udrişte, fost şef al Metrorex şi initiator al proiectului, a explicat de ce este tehnic imposibil ca linia de metrou spre Otopeni să plece din Piaţa Victoriei.

„La Victoriei nu se pot realiza pasaje de legătură pentru transferul trenurilor şi nici pentru transferul pietonilor”, spune Gheorghe Udrişte, fost director general al Metrorex.

Potrivit acestuia, în zonă nu se mai pot săpa noi tuneluri sub pământ, având în vedere că deja există pasajul Victoriei, pe unde trece o linie de tramvai, dar şi două linii de metrou, respectiv Magistrala Dristor – Pantelimon (M1) şi Magistrala Berceni – Pipera (M2).

Mai mult, traseul cu punct de plecare din Piaţa Victoriei al M6 nu este nici măcar fezabil, pentru că se suprapune cu traseul altei magistrale. „Fură din bazinul de călători al Magistralei 4”, explică iniţiatorul proiectului.

Udrişte mai spune că în toate capitalele europene cu linie de metrou spre aeroport, aceasta este interconectată cu alte magistrale.

Pe 10 martie 2018 s-au împlinit 8 ani de când Guvernul României a contractat cu JICA împrumutul ROM-P5 în valoare de 41,87 miliarde de yeni japonezi (aproximativ 320 milioane de euro) dedicat exclusiv Proiectului Magistralei 6 de metrou.

UE a cerut clarificări, Metrorex va trimite răspunsurile

Deputatul USR Cătălin Drulă a spus acum câteva zile că Metroul de Otopeni ar putea să nu primească finanţare europeană, deoarece este un „elefant alb”, adică o investiţie foarte mare care stă mai mult nefolosită.

„Comisia Europeană ar fi trimis o serie de observaţii la proiect, care ating aspecte majore, chestiuni de sustenabilitatea proiectului, de costuri, analiză de alternative, de prognoză de trafic pe care le-ar avea linia aceasta şi dacă nu se răspunde pozitiv la aceste clarificări, Comisia nu va finanţa proiectul”, spune deputatul USR Cătălin Drulă, membru în Comisia de Transporturi din Camera Deputaţilor.

Potrivit lui, statul membru trimite aplicaţie de finanţare pentru un proiect, serviciile Comisiei îl analizează din punct de vedere al fezabilităţii, al analizei cost – beneficiu şi toate aceste aspecte care ţin de aprobarea unui proiect.

„Dacă totul este ok, spun da și se semnează contractul de finanţare. Dacă nu, formulează o serie de solicitări de clarificări şi dacă statul membru reușește să răspundă acelor obiecţii și solicitări de clarificări, se poate ca răspunsul să fie pozitiv totuși”, explică deputatul USR.

În cazul Metroului de Otopeni, el nu crede că răspunsul Comisie Europene va fi pozitiv, pentru că „viciile” pe care le-au observat şi cei de la Comisie şi cei de la JASPERS sunt fundamentale pentru proiect.

„Adică este foarte scump, este într-o zonă fără densitate mare de populaţie şi nu prea stă în picioare economic. Mai degrabă pare un proiect de tip „elefant alb”, adică o investiţie foarte mare care apoi nu aduce beneficii şi stă mai mult nefolosită”, conchide Cătălin Drulă.

Reprezentanţi ai consultantului proiectului îl contrazic însă pe deputatul USR şi susţin că au primit alte semnale de la Bruxelles. „S-au purtat discuţii inclusiv săptămâna trecută cu Comisia Europeană, cu DG Regio, cu Ministerul Fondurilor Europene şi cu Ministerul Transporturilor. Proiectul nostru cu metroul este în cea mai favorabilă situaţie”, ne-a declarat Udrişte, citând consultanţii de proiect.

Acesta arată că în cazul aplicării pentru finanţare europeană, există trei situaţii: una de respingere, una de returnare (adică  returnează proiectul şi trebuie să îl refaci cum vor ei şi să îl mai trimiţi o dată) şi este a treia situaţie, cea mai favorabilă metroului, cu clarificări.

„Şi s-au cerut vreo 4-5 clarificări la documentaţia care s-a trimis şi le-a dat un termen de două luni să răspundă la clarificări. S-a discutat foarte amiabil cu Comisia şi cu DG Regio. Proiectul este fezabil 100%, dar este nevoie de aceste clarificări care trebuie puse la dosar la fundamentarea finanţării”, explică fostul şef al Metrorex.

Comisia Europeană a solicitat Metrorex clarificări cu privire la cererea de finanţare pentru proiectul ‘Magistrala 6. Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni (1 Mai – Otopeni)’, unele aspecte fiind clarificate în urma unor discuţii tehnice, iar informaţiile suplimentare se vor găsi în răspunsurile pe care compania le va transmite în termen de două luni.

Mertrorex confirmă că UE e cerut clarificări: 

„În decembrie 2017, România a solicitat Comisiei Europene, finanţarea proiectului ‘Magistrala M6. Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni (1 Mai – Otopeni)’ din fonduri europene, prin intermediul Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020.

În martie 2018, Comisia Europeana a transmis observaţii şi solicitări de clarificare cu privire la Cererea de finanţare transmisă. În data de 14.03.2018, reprezentanţii Metrorex, ai Ministerului Fondurilor Europene şi ai Ministerului Transporturilor au avut o prima discuţie cu reprezentanţii Comisiei Europene cu privire la solicitările de clarificare cerute de Comisia Europeana, în legătura cu acest proiect, care vizează, în principal, următoarele: – analiza opţiunilor, faţă de care s-au solicitat informaţii suplimentare cu privire la variantele de traseu analizate; – justificarea valorii proiectului (costul total şi costul unitar) raportat la costurile proiectelor similare de construcţie a metroului din Bucureşti; – analiza cererii de transport, cu luarea în considerare a impactului realizării celui de-al doilea terminal al Aeroportului Otopeni, rezultatele modelului de trafic, impactul asupra traficului pe DN1 pe perioada construcţiei; – graficul de implementare a proiectului.

În cadrul discuţiilor tehnice, au fost clarificate mai multe aspecte legate de aceste solicitări şi informaţiile suplimentare se vor regăsi în răspunsurile pe care Metrorex le va transmite în termenul solicitat de Comisia Europeana, respectiv 2 luni de la data primirii cererii de clarificareŢ, precizează reprezentanţii Metrorex.

Teoretic, lucrările ar trebui să înceapă în acest an

Magistrala 6 de metrou, 1 Mai – Otopeni, este cel mai avansat proiect al Metrorex, cu indicatorii tehnico-economici aprobaţi în Guvern şi exproprierile declanşate. De asemenea, are realizată proiectarea preliminară iar pe 30 octombrie 2017 a primit Acordul de Mediu.

Magistrala 6 realizează extinderea reţelei actuale de metrou din staţia 1 Mai până la Aeroportul Internaţional ‘Henri Coandă’ Bucureşti. Noul tronson va permite legarea directă între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, fără transbordarea călătorilor prin schimbarea peroanelor şi a trenurilor.

Linia nouă de metrou va avea un traseu de 14,2 km şi va cuprinde 12 staţii, cu următoarele denumiri: Staţia 1 Mai (existentă), Pajura, Expoziţiei, Piaţa Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Bratianu, Aeroport Otopeni.

Pentru pregătirea şi implementarea proiectului a fost semnat un acord de împrumut (martie 2010), între Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională (JICA), în valoare de 41,87 miliarde Yeni (circa 320 de milioane de euro). Valoarea împrumutului asigură finanţarea serviciilor de consultanţă, proiectare, supervizare lucrări şi parţial valoarea lucrărilor pentru execuţia structurii de rezistenţă (33%).

Termenul estimat de începere a lucrărilor este a doua jumătate a anului 2018, iar durata de execuţie este de 48 de luni. Proiectul este inclus în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti – Ilfov şi are un cost estimat la 1,3 miliarde de euro.

Te-ar mai putea interesa și
CEC Bank – Veniturile au crescut cu 11%, activele cu 35%, în 2023
CEC Bank – Veniturile au crescut cu 11%, activele cu 35%, în 2023
CEC Bank a înregistrat, anul trecut, o creştere cu 35% a activelor nete, până la 83,5 miliarde de lei, şi un profit net estimat, neauditat, de 515,8 milioane de lei, informează banca printr-un......
Cătălin Cîrstoiu va lupta cu Nicuşor Dan şi cu „Piedone” pentru Primăria Capitalei. Liderii coaliţiei au ajuns la o înţelegere
Cătălin Cîrstoiu va lupta cu Nicuşor Dan şi cu „Piedone” pentru Primăria Capitalei. Liderii coaliţiei ...
Liderii coaliţiei de guvernare şi-au dat acordul pentru susţinerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria ...
Deca: Creşte numărul studenţilor străini care vor să studieze în România
Deca: Creşte numărul studenţilor străini care vor să studieze în România
Numărul studenţilor străini care vor să studieze în ţara noastră este în creştere, pe platforma "Study in Romania" ...
Dronele reprezintă cheia pentru a obţine avantaj în faţa Rusiei, afirmă şeful armatei ucrainene
Dronele reprezintă cheia pentru a obţine avantaj în faţa Rusiei, afirmă şeful armatei ucrainene
Dezvoltarea sistemelor de aeronave fără pilot, sau a dronelor, este cheia pentru a oferi Kievului un avantaj în faţa ...