Ministrul Agriculturii: Parlamentul lucrează la modificarea legii hypermarketurilor. Susţinem poziţia fermierilor români

România are la dispoziţie timp de două luni să convingă Bruxelles-ul că legea privind comercializarea produselor alimentare (Legea 150/2016) nu încalcă libera circulaţie a mărfurulor şi serviciilor, aşa cum şi-a exprimat îngrijorarea într-o scrisoare de punere în întârziere ce a declanţat practic procedura de infringement, a declarat Petre daea, ministrul Agriculturii. Acesta susţine că România îşi va susţine punctul de vedere, dar că, în acelaşi timp, parlamentarii lucrează la modificarea legislaţiei. „Acum suntem în perioada preliminară. Intrăm în dialog cu Comisia Europeană. Respectăm procedurile şi avem 2 luni să răspundem la informaţii. (…) În Parlamentul României cele două comisii (de Agricultură n.red) din Senat şi Cameră care au primit observaţiile UE deja procesează la modificarea actului (a legii 150/2016 n.red) cu ceea ce se impune”, a declarat Petre Daea.

Acesta a insistat însă că România va susţine poziţia fermierilor români. „Eu am votat această lege (Daea a fost unul dintre parlamentarii care au votat legea , în calitate de membru al Comisiei pentru Agricultură) pentru că şi acum înţeleg un interes legitim al fermierilor pentru a-şi găsi un spaţiu unde să îşi comercializeze produsele. Susţin această lege pâna în pragul interesului fermierilor români. (…) Când vom intra în dialog cvu Comisia vom afla mai multe. Poate mai apar observaţii, sau poate că dispar observaţii. Vom aduce argumente pentrua  susţine poziţia fermierilor români”, a mai declarat Daea.

Acesta a explicat şi motivul pentru care legea nu are încă norme de aplicare, deşi a fost publicată în Monitorul Oficial în vara anului trecut, iar de la începutul lunii februarie prevederea care obligă marii comercianți să achiziționeze cel puțin 51 % din produse alimentare și agricole de la producătorii locali este teoretic în vigoare. ” Norme nu are pentru că am ştiut de aceste observaţii (ale Comisiei n.red) şi nu pot porni dacă există observaţii. Se pune şi problema lanţului scurt. Este vorba despre  mai multe interpretări ai expertilor din România şi ai celor UE. Lanţul scurt nu este numai într-un singur fel.Presupune şi zona şi distanţa şi distanţele de export, de comerţ, distanţa de la producător la comerciant şi distanţele ce se realizează pe circitul comercial”, a explicat Daea.

Amintim că CE a declanşat procedura de infringement în cazul României, urmare a introducere în legea comerţului alimentar a obligativităţii comercianţilor de a achiziționa cel puțin 51 % din produse alimentare și agricole de la producătorii locali, informează un comunicat al Comisiei. Într-o situaţie similară este şi Ungaria, care are probleme tot cu o lege privind comerţul. „Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere Ungariei și României pe motiv că normele lor naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare contravin legislației UE. În România, marilor comercianți cu amănuntul li se cere să achiziționeze cel puțin 51 % din produse alimentare și agricole de la producătorii locali. Acest fapt pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor. Aceeași lege prevede, de asemenea, obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire (articolul 49 din TFUE)”, se arată într-un comunicat al CE.

În conformitate cu dreptul UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puțin restrictive. Nici Ungaria, nici România nu au furnizat dovada faptului că măsurile naționale sunt justificate și proporționale. Autoritățile ungare și române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.