Traian Băsescu solicită Parlamentului reexaminarea reducerii CAS. Principalele declaraţii

Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat miercuri cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se arată într-un anunț postat miercuri seară pe site-ul Administrației Prezidențiale.
Economica.net - mie, 23 iul. 2014, 15:27
Traian Băsescu solicită Parlamentului reexaminarea reducerii CAS. Principalele declaraţii

Preşedintele Traian Băsescu a reafirmat miercuri că reducerea CAS este o măsură bună, pe care o susţine, dar a trimis textul Parlamentului pentru reexaminare deoarece are rezerve faţă de sustenabilitatea acestei măsuri.

Iată principalele declaraţii ale lui Traian Băsescu

-Reducerea CAS este o măsură bună,dar nu pot să nu am rezerve legate de sustenabilitatea măsurii. Asta este în principal motivaţia pentru care am trimis înapoi legea la Parlament. Nu am intervenit pe textul legii, ci doar am pus sub semnul întrebării oportunitatea ca motivaţie a lipsei de sustenabilitate.

-Deşi am solicitat un document de la Guvern din care să rezulte modul cum reducerea CAS poate fi susţinută, până acum nu am primit nici un document al Guvernului.

-Deficitul va fi de 18 miliarde dacă este luată în calcul şi indexarea pensiilor prevăzută în Legea pensiilor adoptată de guvernul Boc.

-Amintesc parlamentului că mai avem două obligfaţii asumate prin tratate internaţionale. Este vorba de Tratatul Fiscal şi ca efect al adoptării legii s-a generat obligaţia de a ajunge în 2015 la un deficit structural de -1% din PIB, ceea ce va însemna un deficit de 1,4-1,5% din bugetul general consolidat. Guvernul ar trebui să aibă o creştere de venituri de 5-6 miliarde de lei.

-O altă obligaţie pe care o avem încă din perioada de preaderare la NATO este de a avea un buget de 2,38% alocat armatei. Azi vorbim de alocarea de 2% din PIB. NU ştiu dacă Guvernul va atinge 2% din PIB dar o creştere de 0,3-0,5% trebuie să se facă, asta înseamnă cel puţin 2 miliarde.

-Înseamnă că am avea nevoie de 13 miliarde în plus faţă de veniturile acestui an. Nu-i o cifră uşor de realizat, iar dacă privim la execuţiile bugetare din 2013 şi 2014, constatăm că anul trecut a făcut 3 rectificări, toate negativem din cauza nerealizării veniturilor planificate.

-Premierul trebuie să facă obligatoriu o rectificare negativă, atunci cât de credibil este când spune că va avea bani.

-Aspiraţiile de mai bune încasări, de valorificare a unor venituri din insolvenţă deşi legea insolvenţei nu acţionează retroactiv sunt poveşti.

-Pe primele 6 luni, s-a tăiat de la 22 la 26% iar efectul a fost creşterea şomajului. NU am prentenţii la nivelul xecutivului să se înţeleagă ce înseamnă şomajul. Bieţii oameni de la Guvern cred că pentru a depista cât e şomajul e suficient să te uiţi doar la locurile de muncă create, nu şi la cele care s-au pierdut.

-O creştere a şomajului înseamnă o diminuare la fondul de pensii.

-Dacă privim la absorbţia fondurilor europene, sunt pe proiecte derulate în timpul premeirului Boc. Şi anul acesta mai au proiecte din timpul lui Boc pentru că ei nu au reuşit să semneze nici un contract nou pe bani europeni. Pe nivelul de factuzri trimis la Comisia Europeană, au constat că au trimis facturi de 2,79% din fondurile structurale, adică extrem de puţin. Circa 400 de milioane de euro faţă de o planificare de 2,8 miliarde de euro. ste un alt element care mi-a arătat că Guvernul nu este suficient pregătit să creeze locuri de muncă prin utilizarea fondurilor europene.

-Pentru mine nu este o dispută cu Guvernul. Şi eu aş fi vrut să promulg înainte de alegeri o lege care să reducă fiscalitatea, dar pentru mine este o chestiune de conştiinţă. Anul 2015 populaţia va trebui să-l suporte.

-România cere aliaţilor să dizloce nave în Marea Neagră şi mijloce în navele româneşti, iar asta înseamnă costuri suplimentare pentru ei. Dar nu poţi să le ceri acest lucru când tu nu aloci bani pentru propria securitate. Va trebui să alocăm fonduri importante pentru Apărare. Nu-i de joacă cu situaţia regională, nu ne permitem să nu ne apropiem de 2% pentru cheltuielile pe apărare.

-Am anticipat câteva riscuri în cazul promulăgrii legii. Primul este depăşirea deficitului structural la care ne.am nagajat. Asta ar avea ca efect întreruperea acordului cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Noi am semnat Tratatul Fiscal şi va trebui în anii următori să ajungem la buget excedentar.

-O întrerupere a acordului cu Fondul atrage suspendarea alocării suplimentare de 10% pentru proiect4ele derulate din fonduri de coeziune. România va trebuie să finanţeze 15% din proiecte, nu 5%. Un alt risc despre care toată lumea se fereşte să vorbească, dar este o realitate: fragilizarea sustenabilităţii fondului de pensii. Am trăit zile când am constatat că nu aveam de unde să luăm pentru plata pensiilor. Creşterea deficitului fondului de pensii la 18 miliarde este un lucru îngrijorător. Se creşte riscul să amînăm la un moment dat plata pensiilor. Nu spun neapărat că se va întâmpla aşa, dar creşterea deficitului nu trebuie făcut. Ori bătălia pircărei ţări responsabile este reducerea oricărui deficit structural. Acestea au efecte pe perioade lungi de timp şi trebuie absorbite planificat, nu să-l creşti de la an la an. Sigur, soluţia ar fi creşterea numărului de locuri de muncă, dacă Guvernul ar avea o asemenea prioritate, dar nu o are.

-Un alt risc este creşterea taxelor: pe proprietate, pe automobile, a cotei unice. Repet, creşterea cotei unice este o altă variantă pentru că toate aceste riscuri sunt cu şi/sau, depinde cât de mare este creşterea.

-Un alt risc ar fi reducerea şi mai puternică a investiţiilor susţinute din bugetul de stat ceea ce duce la efecte contrare aştepătirlor Guvernului, la reducerea locurilor de muncă.

-Soluţia corecăt este ca Guvernul să diuscute cu Fondul şi Comisia Europeană soluţiile de compensare a deficitului. Trebuie aşteptat cum arată şi noul Cod Fiscal, ce taxe cresc, ce taxe scad. CAS-ul ar trebui aplicat doar după ce se face bugetul pe 2015. Dacă se constată că măsura e sustebabilă să o facem, dacă nu, să nu o facem. Nu văd de ce această grabă.

Te-ar mai putea interesa și
Renault Duster, lansat în Turcia, viitorul hub de export spre țările din est
Renault Duster, lansat în Turcia, viitorul hub de export spre țările din est
Fratele geamăn al SUV-ului Dacia produs în România și comercializat în Uniunea Europeană, Renault Duster tocmai a fost lansat pe piața turcă, țară în care va fi și asamblat....
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală ...
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...