Preţul cărnii de porc creşte abrupt. Ce se întâmplă pe piaţa afectată până acum de embargoul rusesc

Ultimele date publicate de către Comisia Europeană indică o creştere susţinută a preţului cărnii de porc în toată Europa, inclusiv în România, unde plusul a ajuns şi la 40% faţă de perioada similară a anului trecut. Vorbim, în luna martie, despre un preţ de 159,3 euro (724,30 lei) suta de kilograme,  cu 39,3% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut, în cazul carcasei tip S, sau de 156,3 euro (710,86 lei) suta de kg, cu 40% mai mult faţă de anul trecut în cazul carcasei de tip E. La nivelul UE, creşterile medii sunt şi ele de 22-23% faţă de martie 2016.

De asemenea, conform ultimelor date disponibile, ce datează din 1 mai, preţul carcasei tip S era de 189,63 euro suta de kilograme, iar pentru cea de tip E era de 186.37 de euro suta de kilograme.

„Explicaţia (creşterii exponenţială a preţurilor n.red) pleacă de la faptul că a crescut cererea din afara UE. În UE cererea este constantă, dar creşterea vine din Asia, din Japonia, Coreea, astfel că mulţi traderi din UE şi-au direcţionat afacerile către aceste pieţe unde şi  preţul oferit este bun. A scăzut disponibilitatea de carne de porc din  Europa, astfel că nu mai există presiunile pe preţ generate de embargoul impus de Rusia”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Ioan Ladoşi, preşedintele  Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc (APCPR).

Veste bună pentru fermieri, dar mai puţin bună pentru consumatori

Un preţ mai mai mare la carcasa de porc presupune creşteri ale veniturilor fermierilor, dar şi riscul de a se sumpi produsul final. „Efectele sunt bune asupra fermierilor, care pot incepe să acopere din găurile finacire imense pe care le-au avut în ultimii doi ani (urmare a embargoului rusesc-n.red). La mijlocul anului trecut, spre exemplu, aceştia pierdeau aproximativ 20 de euro pe cap de porc livrat. Dacă ne referim la consumator, nu cred că a existat o variabilitate a preţ de 40% în galantare. Pe măsură ce preţul la poarta fermei creşte, se diminuează practic profitul retailerului. Există o anumită limită de acceptabilitate a consumatorului, iar când un retailer exagerează cu preţul, atunci scad volumuele vândute. Aşteptările noastre sunt că preţul final se va derula în condiţii similare cu cele de anul trecut. Ca trend, ne aşteptăm ca preţul (din raft-n.red) să fie pe o pantă ascendentă până la finalul lunii august, pentru că se suprapune pe perioada de picnicuri şi grătare, iar din septembrie ne aşteptăm ca preţul să scadă”, este de părere preşedintele APCPR. Acesta nu a oferit însă o estimare a creşterii preţurilor. „Dacă ne uităm la 2016, în ianuarie- februarie, când este cel mai mic preţ, kilogramul în viu era de 3,5 lei, iar în august a urcat până la 4,5lei (plus 28%-n.red). Probabil aşa va fi trendul şi anul acesta”, mai spune Ladoşi potrivit căruia „noi fermierii câştigăm cel mai puţin, dacă nu pierdem. Pe acest lanţ nu cred că retailul a fost vreodată pe pierdere”.

Carnea românească provine, de fapt, din import

Acesta atrage însă atenţia că preţul mai mare al carcasei se coroborează cu preţuri record ai purceilor pe care România îi importă pentru îngrăşare şi ulterior tranşare. Din datele Comisiei Europene, preţul unui purceluş a urcat în medie cu 35% în martie 2017 faţă de martie 2016, până la 50 de euro. Preţul din Germania, spre exemplu, de unde România importă cei mai mulţi porci pentru îngrăşat, a ajuns la 57 de euro, cu 38,5% mai mult faţă de anul trecut. „Mare parte a pieţei de porc viu din România vine din ferme de finalizare care cumpăra purcei din Europa de Vest- din Germania, Italia, Olanda- pe care ii cresc şi sacrifică. Dacă ne uităm la sacrificările de anul trecut, din cei aproximativ 4,5 milioane de porci sacrificaţi, cam 1,5 milioane provin din purcei născuţi în aşte ţări. Anul trecut, România a importat în jur de 1,8 milioane de purcei. Or preţul purceilor a ajuns la un nivel istoric, nemaîntâlnit de mine în ultimii zece ani. Coroborat cu faptul că aceşti purcei sunt îngrăşaţi cu furaje tot mai scumpe, câştigul fermierilor nu este aşa de mare”, explică Ladoşi potrivit căruia România mai are doar aproximativ opt ferme de reproducţie.

În momentul de faţă, nevoia de consum a României depăşeşte producţia, fermierii locali putând asigura doar aproximativ 60% din necesarul total de carne. Dacă vorbim doar despre necesarul de carne proaspătă, care se vinde ca atare, oficialul APCPR susţine că producătorii locali ar putea acoperi 100% din piaţă. Mai este însă nevoie şi de procesare. „Importurile s-au mai reglat anul acesta, urmare a faptului că nu mai există supraproducţie. Suntem însă foarte precauţi pentru că cererea imensă din China se poate opri peste noaspte. Este o ţară cu partid unic care poate stopa oricând importurile din Europa”, mai explică Ladoşi, pentru care una dintre soluţii este finanţarea de 10.000 de euro pe 200 de capete de animal prin Programului carne de porc din ferme românești, aflat în circuitul legislativ.

„Cu aceste fonduri se poate asigura consolidarea afacerilor celor existenţi care pot direcţiona finanţele spre dezvoltare internă şi dezvoltarea fermelor de reproducţie. Ideal ar fi să ajungem din nou exportatori decarne de porc, iar pentru ca acest lucru să se întâmple ar trebui să dublăm capacitatea fermelor de reproducţie”, conchide oficialul ACPCR.