Primăriile vor parteneriate public-private cu investitorii imobiliari, dar statul a eşuat în realizarea unor mari proiecte

Cel mai recent anunţ al unei autorităţi publice care vrea să se angajeze în parteneriate public-private (PPP) cu investitori imobiliari vine de la Primăria Galaţi. Municipalitatea organizează săptămâna aceasta, împreună cu dezvoltatorul imobiliar Ceetrus, un forum imobiliar unde va prezenta 40 de terenuri din toate zonele oraşului, a căror surpafaţă depăşeşte 360 de hectare. 

„Pentru prima dată, administrația publică locală se implică în organizarea unui forum de promovare a investițiilor, menit să prezinte și să pună în valoare terenurile și clădirile ce pot fi folosite de agenții economici interesați să dezvolte afaceri în orașul nostru”, spune Ionuţ Pucheanu, primarul Galaţiului. 

Intenţia Primăriei este de a aduce la aceeaşi masă dezvoltatorii şi autoritatea publică locală, care deţine terenuri şi clădiri de interes pentru potenţiali invesitori, români, dar şi străini. 

Primăria Sectorului 5 din Bucureşti a mers la Munchen unde a lansat la începutul acestei luni, în cadrul Expo Real, mega-proiectul din zona Antiaeriană, pentru care vrea să atragă şi investitori imobiliari, pe partea de locuinţe şi birouri. 

Şi Primăria Sectorului 3 a anunţat anul trecut că este în căutarea unui partener pentru construcţia unui proiect de anvergură în locul Halei Laminor, însă nimic nu s-a concretizat. 

„În România au fost nişte parteneriate public privat, sau încercari de genul acesta prin atragerea de investitori pe terenuri mari. Mai ţineţi minte Trigranit şi proiectul Esplanada sau Plaza Centers şi proiectul Casa Radio? Cred că autorităţile publice vor avea o muncă grea în a convinge parteneri mari şi seriosi să facă parteneriate, mai ales cu istoricul pe care îl au. Cred că va f un efort semnificativ ca oamenii aceştia să vândă aceste proiecte şi să atragă investitori”, spune Andrei Văcaru, Head of Capital Markets în cadrul companiei de consultanţă JLL. 

Eşecurile autorităţilor în PPP 

Un eşec al statului român într-un PPP este proiectul Esplanada. Un miliard de euro urma să înghită maidanul de pe Splaiul Independenţei, însă problemele juridice au dus la întârzierea lucrărilor de construcţie 

Dezvoltatorul ungari TriGranit câştiga în 2004 licitaţia pentru proiectul Esplanada, iar contractul a fsot negociat cu suces în 2008. A fost aprobat de Guvernul român, dar nu şi de Primăria Bucureştiului. Ulterior, autorităţile române au decis suspendarea proiectului pe o perioadă nedeterminată, iar astăzi terenul este în continuare un maidan, peţit de Primăria Bucureştiului care ar fi dorit să ridice aici un centru multifuncţional. În 2014 a fost aprobată prin memorandum, oportunitatea realizării unui Cartier al Justiției, chiar pe acest teren m, aflat în proprietatea Ministerului Justiţiei. 

Un alt proiect care nu a mai apucat să fie construit este Casa Radio. Un vechi proiect al lui Ceauşescu urma să prindă contur în era capitalismului, după semnarea unui partenerat public-privat în 2006. Terenul şi clădirea Casa Radio de pe cheiul Dâmboviţei au fost concesionate de statul român pe o perioadă de 49 de ani către Plaza Centers, care deţie o participaţie de 75% din proiect. Aici urmau să apară un mall, turnuri de birouri, dar şi un hotel şi un centru de conferinţe. La mai bine de zece ani de la semnarea parteneriatului, nicio clădire nu a prins contur, iar Plaza Centers a anunţat că a cheltuit 85 de milioane de euro în proiect, iar datele din cel mai recent raport financiar al companiei arată că nu e exclusă nici vânzare participaţiei. 

Şi autorităile in privincie au un istoric negativ: Primăria Cluj-Napoca semna în 2006 cu dezvoltatorul Impact un parteneriat pentru contrucţia de locuinţe în proiectul Dealul Lomb, unde astăzi autorităţile vor să dezvolte centre de afaceri, potrivit Actual de Cluj.