Rata de ocupare în 2015, sub ţinta stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Minus 4 pp la grupa de vârstă 20-64 ani

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost, în 2015, de 66%, la o distanţă de patru puncte procentuale faţă de ţinta naţională, de 70%, stabilită în contextul Strategiei Europa 2020, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Economica.net - lun, 18 apr. 2016, 07:20
Rata de ocupare în 2015, sub ţinta stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Minus 4 pp la grupa de vârstă 20-64 ani

Populaţia activă a României era de 9,159 milioane de persoane, din care 8,535 milioane erau persoane ocupate şi 624.000 erau şomeri, scrie Agerpres.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost anul trecut, în România, de 61,4%, în creştere faţă de anul anterior cu 0,4 puncte procentuale.

Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare era mai mare în rândul bărbaţilor, de 69,5%, faţă de 53,2% la femei, şi al persoanelor rezidente în mediul rural, respectiv 61,7%, raportat la 61,3% în mediul urban.

În anul 2015, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,4%, în creştere faţă de anul anterior cu 0,4 puncte procentuale.

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,5%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 41,1%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (85,3%). Erau ocupate 64,9% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 42,6% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Salariaţii, în creştere cu 212.000 de persoane faţă de anul precedent, au deţinut în continuare cea mai mare pondere (71%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2015, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 27,9% din populaţia ocupată.

Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 21,4% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,9%), specialiştii în diverse domenii de activitate (14,8%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (14,6%).

Din totalul persoanelor ocupate, 25,6% lucrau în sectorul agricol, 28,4% în industrie sau construcţii şi 46% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,352 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (24,4%), comerţ (18,1%) şi construcţii (10,0%).

Comparativ cu anul 2014, a scăzut numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-258.000 de persoane), dar şi al celor care au lucrat în industria prelucrătoare (-44.000 de persoane), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică (-10.000 de persoane), activităţile profesionale ştiinţifice şi tehnice şi intermedieri financiare (ambele în scădere cu 8.000 de persoane faţă de anul precedent).

Cele mai semnificative creşteri faţă de 2014 s-au înregistrat în administraţia publică (+50.000 de persoane), învăţământ (+44.000 de persoane), transport şi depozitare (+43.000 de persoane), comerţ (+37.000 de persoane).

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2015, au lucrat cu program parţial 847.000 de persoane (9,9%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (84,8%).

În anul 2015, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,5 ore pe săptămână; 136 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 13,1 ore pe săptămână.

În ceea ce priveşte rata şomajului, aceasta a fost de 6,8%, valoare identică cu cea din anul precedent. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,7 puncte procentuale (7,5% la bărbaţi faţă de 5,8% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 0,4 puncte procentuale (7% în urban faţă de 6,6% în rural).

Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (21,7%) în rândul tinerilor (15 – 24 ani). Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 8,1%, respectiv 7,2%. Rata şomajului a fost de doar 4,1% în cazul persoanelor cu studii superioare.

Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 43,9%. Pentru tineri (15 – 24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13,1%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 60,6%.

Te-ar mai putea interesa și
Divizia de regenerabile a celui mai bogat ucrainean vrea de nouă ori mai multe capacități în România, după primele două proiecte finalizate deja la noi. Interviu cu John Stuart, CEO DRI
Divizia de regenerabile a celui mai bogat ucrainean vrea de nouă ori mai multe capacități în România, după primele ...
John Stuart este CEO al  DTEK Renewables International (DRI), divizia de regenerabile a conglomeratic energetic ucrainean DTEK, controlat de Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean. DRI este din ce......
Virgil Ichim pleacă de la conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private începând cu data de 30 aprilie 2024
Virgil Ichim pleacă de la conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private începând cu data de 30 aprilie 2024
Virgil Ichim, CEO Allianz-Țiriac Pensii Private, pleacă de la conducerea companiei începând cu data de 30 aprilie 2024, ...
Aquila finalizează tranzacția prin care a preluat Parmafood
Aquila finalizează tranzacția prin care a preluat Parmafood
Aquila, distribuitorul pentru piața bunurilor de larg consum din România și Republica Moldova, a finalizat tranzacția ...
Antibiotice Iași vrea să își crească substanțial productivitatea cu ajutorul digitalizării. Contract cu un gigant din IT
Antibiotice Iași vrea să își crească substanțial productivitatea cu ajutorul digitalizării. Contract cu un gigant din IT
Antibiotice Iași (ATB) vrea să își crească productivitatea cu 25% până în 2030 cu ajutorul accelerării procesului ...