România, al patrulea producător de gaze din Europa, importă din Ungaria, ţară care nu produce

„Avem o capacitate de stocare de 3,4 miliarde de metri cubi, şi aveam un program de până la 9 miliarde. Din 2005 până astăzi însă capacitatea noastră de înmagazinare nu a mai crescut, totul a fost blocat. Ungaria a început în 2007, acum are o capacitate de peste 7 miliarde de metri cubi. Când a fost frig, a trebuit să importăm gaze din Ungaria, la 120 de lei MWh, dublu faţă de începutul perioadei (de înmagazinare – n.red.)”

Declaraţia a fost făcută acum două zile de deputatul PSD Iulian Iancu, la o dezbarele legată de potenţialul României de a fi hub energetic,dar, dincolo de tenta politică (PSD a guvernat între 2000 şi 2004, iar Iancu a fost secretar de stat) arată situaţia de fapt: Ungaria, ţară care nu are gaz, şi-a creat reţeaua şi mecanismele necesare pentru a scoate profit în un urma poziţiei geografice pe care o are, iar România, deşi are gaz, nu ştie să profite de situaţia sa.

Conducerea FGSZ, echivalentul unguresc al Transgaz, a organizat o conferinţă de presă la Bucureşti, legată de proiectul BRUA, iar într-una dintre prezentările pentru jurnalişti, se vorbeşte chiar despre înmagazinare.
„Opţiunile de stocare maghiare, cu patru amplasamente exploatate în cadrul unei singure unităţi de stocare virtuale, pot asigura flexibilitate pentru toate ţările din regiune. Capacităţile de stocare maxime pot ajuta la gestionarea întreruperilor în aprovizionare şi a şocurilor generate de preţuri. Platforma de rezervare regională gestionată de FGSZ oferă soluţia de integrare comercială a regiunii, din Finlanda până în Grecia”, scrie în document.

Ba chiar CEO-ul FGSZ, Kristof Terhes a spus că Ungaria „a ajutat” România în cele câteva zile geroase din iarna trecută, prin faptul că sistemul naţional de transport al gazelor din România a beneficiat de gaze înmagazinate în Ungaria. Adică situaţia la care s-a referit Iancu.

Citeşte şi:

Conductele de transport al gazelor din România crapă şi când e prea frig şi când e prea cald. Cine e de vină

Nu trebuie uitat că Ungaria consumă circa 10 miliarde de metri cubi de gaze, consumaţi aproape 100% din import, şi în majoritate gaz rusesc, iar România consumă 11 miliarde, din care importă doar un miliard. Ungaria este însă traversată de conducte, are conexiuni de import;şi/sau export cu toate ţările vecine (mai trebuie operaţionalizată cea cu Slovacia) şi, dincolo de înmagazinare, are şi platformă de tranzacţionare pentru toată regiunea. Chiar dacă nu are gaz, iar gazul ce trece prin conducte este preponderent rusesc.

În România, activitatea de înmagazinare de gaze naturale, derulată de producătorul de stat Romgaz, a fost separată şi se desfăşoară în cadrul unei filiale în care Romgaz este acționar unic, Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale Depogaz Ploiești SRL.

Depogaz administrează cele şase depozite de înmagazinare subterană a gazelor din România, cu o capacitate de stocare de 30TWh de gaz.

România este al patrulea producător de gaze din Europa, după Norvegia, Marea Britanie şi Olanda.