Românii din Marea Britanie şi alţi cetăţeni UE ar urma să fie rugaţi să se înregistreze, pentru reglementarea statutului lor post-Brexit

Guvernul britanic se pregăteşte să anunţe procesul de înregistrare a aproximativ trei milioane de cetăţeni UE care trăiesc în Marea Britanie, ca un prim pas către reglementarea statutului lor legal post-Brexit, relatează The Guardian citat de News.ro.
Economica.net - mie, 21 iun. 2017, 07:03
Românii din Marea Britanie şi alţi cetăţeni UE ar urma să fie rugaţi să se înregistreze, pentru reglementarea statutului lor post-Brexit

Miniştrii ar urma să dezvăluie planul prin care vor invita toţi cetăţenii UE să se îşi “înregistreze oficial interesul”, pentru a obţine documente care să le permită să trăiască şi să lucreze oficial în ţară după 2019, când Marea Britanie ar urma să iasă din blocul european, scrie News.ro.

Guvernul speră că acest mecanism le va permite autorităţilor să înţeleagă amploarea cererilor pentru rezidenţă după ce Marea Britanie va ieşi şi UE şi că va permite evitarea unui val de cereri în zona Brexitului.

Procesul ar urma să fie parte a unei noi scheme create special pentru cetăţenii UE care se află deja în Regatul Unit. Acesta nu va fi legat de procesul actual, controversat, de reşedinţă permanent, care le cere solicitanţilor să depună munţi de acte pentru a demonstra că au dreptul să rămână în ţară.

În prezent nu există nicio obligaţie legală pentru cetăţenii UE că ceară permise de rezidenţă, dar mulţi dintre ei au intrat în panică şi au cerut deja documentul, pe care îl privesc drept singura cale de a-şi dovedi statutul după intrarea în vigoare a Brexit.

Această schema nouă ar urma să fie parte a unei propuneri mai ample privind drepturile cetăţenilor UE, care ar urma să fie prezentată luni, potrivit secretarului pentru Brexit, David Davis.

Oferta este descrisă de surse guvernamentale drept „generoasă”, dar orice acord care nu corespunde cu propunerile aduse la masa negocierilor de UE probabil că va fi întâmpinat cu ostilitate de cetăţenii europeni din Regatul Unit şi de cetăţenii britanici din restul ţărilor UE.

Nicolas Hatton, confondator al grupului de campanie The3million, crede că poziţia neclară a Guvernului privind cetăţenii UE ar putea fi o pârghie de negociere şi subliniază că refuzul Theresei May de a oferi detalii privind poziţia Partidului Conservator a alimentat suspiciunea profundă în rândul cetăţenilor UE.

„Dacă procesul de înregistrare nu le va oferi dreptul la rezidenţă, nu o vor face. Oamenii sunt sceptici şi vor crede că (înregistrarea – n.r.) va fi folosită pentru a le anula cererile”, consideră el. „Pur şi simplu nu se vor înregistra – vor vedea acest lucru drept inutil”, a adşugat el.

Monique Hawkins, care are dublă cetăţenie, britanică şi olandeză, şi care a ajuns în presa internaţională după ce cererea sa pentru reşedinţă permanentă a fost refuzată, din motive tehnice, a constatat, de asemenea, un val de neîncredere în rândul cetăţenilor UE.

Ea a petrecut şase luni lucrând în cursul cu The 3 million şi cu British in Europe, o asociaţie care reprezintă britanicii de pe continent.

“Oamenii nu a încredere în Guvernul britanic. Atmosfera în rândul cetăţenilor UE s-a schimbat. Poţi vedea acest lucru în forumurile de pe Facebook. Înainte era ‘Spe sp ne lase să rămânem’, dar acum este ‘Voi crede când voi vedea’”, a insistat ea.

Alţii spun că nu ar avea nicio problemă cu înregistrarea. Medicul olandez Sebastian Kalwij, care trăieşte la Londra de peste 21 de ani şi care anul trecut şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu intensificarea xenofobiei din cauza Brexit, a precizat: „Cât timp procesul este simplu, online şi gratuit, nu obiectez”.

„Dacă vor să controleze numărul de imigranţi care vin în Marea Britanie, vor avea nevoie de un proces de înregistrare. Nu mă deranjează să mă înregistrez. Nu am nimic de ascuns”, a spus şi italianul Severio Bruno, care are un restaurant în Sheffield.

Ministerul de Interne se confruntă cu o provocare enormă în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor UE, în condiţiile în care sistemul actual de rezidenţă nu este considerat potrivit.

ONG-ul The 3million a atras atenţia anul trecut că, în baza actualului sistem, ar fi nevoie de 47 de ani pentru a procesa cererile cetăţenilor UE de reşedinţă permanentă.

Spre deosebire de alte ţări europene, Regatul Unit nu are un sistem de cărţi de identitate şi nici nu le cere cetăţenilor UE să îşi înregistreze prezenţa la sosire.

„Oferta generoasă” promisă de May cetăţenilor UE nu ar urma să reflecte exact propunerile UE.

Te-ar mai putea interesa și
CONAF și Banca Națională a României au semnat un parteneriat pentru educația economico-financiară – un angajament comun pentru viitorul economic al României
CONAF și Banca Națională a României au semnat un parteneriat pentru educația economico-financiară – un angajament ...
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și Banca Națională a României (BNR) au încheiat un Acord de parteneriat prin care își asumă, într-un cadru instituțional......
Record. Șoferii au scăpat de grija RCA cumpărând direct din afara țării. Axeria Iard, cu peste 1,5 milioane de clienți,  se apropie de fotoliul de lider al pieței RCA
Record. Șoferii au scăpat de grija RCA cumpărând direct din afara țării. Axeria Iard, cu peste 1,5 milioane de clienți, ...
Un trend pe care Economica îl remarcă de mai bine de un an și jumătate este confirmat încă o dată. Axeria Iard (Franța) ...
După CE Oltenia, și Romgaz a scos la vânzare o energie în piață cu livrare anul viitor, dar nici aici nu venit nimeni să cumpere. Prețul cerut: peste 120 de euro/MWh
După CE Oltenia, și Romgaz a scos la vânzare o energie în piață cu livrare anul viitor, dar nici aici nu venit nimeni ...
Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, care este și producător de energie electrică în vechea centrală ...
Românii au renunțat la peste 9 litri de băuturi nealcoolice pe an, în medie. Scădere record la consumul de ape minerale
Românii au renunțat la peste 9 litri de băuturi nealcoolice pe an, în medie. Scădere record la consumul de ape minerale
În 2024, anul în care a fost introdusă așa-numita taxă pe zahăr, românii au băut, în medie, cu 3,9 litri mai puțin ...