1EUR=4.6607 RON | Bucureşti 34 º
INDICI BURSIERI
BET
8095,38
0
BETPlus
1214,98
0
BET-FI
37925,70
0
BET-NG
652,83
0
BET-XT
751,90
0
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.348
0,0000%
BRD
13.6
0,0000%
BRK
0.0794
0,0000%
BVB
23.9
0,0000%
DAFR
0.0168
0,0000%
EBS
165.15
0,0000%
FP
0.888
0,0000%
OLT
0.339
0,0000%
PRSN
0.084
0,0000%
SIF1
2.63
0,0000%
SIF2
1.372
0,0000%
SIF3
0.213
0,0000%
SIF4
0.764
0,0000%
SIF5
2.09
0,0000%
SNP
0.321
0,0000%
TEL
23.3
0,0000%
TGN
340
0,0000%
TLV
2.32
0,0000%

Se inversează trendul: dobânzile şi inflaţia au început să crească. Banii redevin scumpi

După ce au coborât la minim istoric anul trecut, dobânzile au reînceput să crească, mai întâi la titlurile de stat (deja statul a acceptat dobânzi de peste 4% la emisiunile pe zece ani), apoi treptat pe piaţa monetară - în nici o săptămână, Robor la 3 luni a crescut cu 2 puncte de bază. Analiştii sunt de părere că vom vedea dobânzi în creştere, iar şansele ca lichiditatea din piaţă să se contracte sunt tot mai mari chiar dacă BNR nu va umbla la dobânda de politică monetară decât la sfârşitul anului 2017.

Comenteaza
Dobânzi negative la depozite

Randamentele titulrilor de stat româneşti sunt în creştere. Doar la ultimele licitaţii randamentele au urcat cu 5 puncte de bază în cazul titlurilor cu scadenţe lungi şi cu 2 puncte în cazul celor scurte, arată ultimele buletine de analiză ale ING Bank.

Mai mult, Ministerul Finanţelor a plasat joi, în a doua licitaţie din acest an de titluri de stat cu scadenţă de peste zece ani, obligaţiuni de stat în valoare de 300 de milioane de lei scadente în 26 iulie 2027, pentru care a acceptat să ofere băncilor un randament mediu anual de 4,07%, în creştere sensibilă faţă de licitaţia pentru acelaşi tip de titluri desfăşurată în urmă cu aproape o lună, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).

În ultimele şase luni, costul împrumuturilor pe 10 ani ale României a urcat cu 30%, ceea ce înseamnă o povară semnificativ mai mare a datoriei publice într-un moment în care guvernul a decis să mărească deficitul bugetar la limita maximă permisă de tratatele europene, de 3% din produsul intern brut (PIB). De asemenea, emisiunile pe 7 ani au randamente de 3,51% pe an. În plus, previziunile privind creşterea datoriei publice ca pondere în PIB sunt de peste 40% în acest an, iar trendul s-a consolidate ca fiind unul crescător.

Ce înseamnă acest lucru?

“Înseamnă că statul român se confruntă cu un context în care se va împrumuta din ce în ce mai scump. Cred că această evoluţie are în esenţă o cauză externă şi una internă. Cea externă se referă la perspectiva creşterii dobânzilor de către FED, ceea ce face ca apetitul investitorilor pentru ţările emergente să fie în scădere, în aşteptarea unor dobânzi mai bune care să acopere costurile de finanţare a investiţiilor”, spune Radu Crăciun, director general BCR Pensii.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, ne-a declarat şi că investitorii aşteaptă o creştere a doânzilor pe toate pieţele mature, fapt care pune presiune pe pieţele emergente, zona în care este inclusă şi România (chiar dacă în Europa este de aşteptat ca dobânzile mici să mai persiste o vreme). “De altfel, o analiză a prezenţei investitorilor străini pe piaţa din România pe ultimele şase luni arată că interesul acestora pentru piaţa primară românească s-a diminuat considerabil. Lucrurile încep să se scimbe, iar cu astfel de dobânzi, apropiate de zero, România nu se va mai întâlni mult timp de acum înainte”, precizează Dumitru.

Motivele interne ale majorării dobânzilor sunt ceva mai complexe: de la incertitudinile politice şi modificarea previziunilor pentru anumiţi indicatori economici, până la diminuarea lichidităţii excedentare de pe piaţa monetară. “Din punctul de vedere al cauzalităţii interne, creşterea randamentelor este cauzată de întoarcerea inflaţiei în zona valorilor pozitive, precum şi de presiunile inflaţioniste pe care o politică fiscală ce stimulează consumul le va aduce”, precizează Radu Crăciun.

În paralel, ocazional se poate manifesta şi o anumită nervozitate legată de evoluţiile politice interne şi celelalte incertitudini care decurg din activitatea politică: cele legate de deficitul bugetar, eventuale derapaje fiscal şi perspectivele de majorarea a datoriei publice.

Ionuiţ Dumitru precizează că ne confruntăm cu o deteriorare destul de ridicată a costului finanţării statului, condiţii în care orice derapaj va fi aspru condamnat de către piaţă. "Din fericire există acel buffer de lichiditate la Ministerul Finanţelor, completat cu faptul că scadenţele s-au lungit şi presiunea nu mai este chiar atât de puternică ca acum 7-8 ani. Trebuie avut însă în vedere că datoria publică este destul de mare, necesarul de finanţare al acesteia este mult mai mare ca în trecut, iar constrângerile din ce în  ce mai mari", explică Ionuţ Dumitru.

Şi Radu Crăciun este de părere că “existenţa unei rezerve fiscale semnificative îi permite Ministerului de Finanţe să fie selectiv în acceptarea ofertelor, dorind în esenţă să încetinească tendinţa de creştere a dobânzilor în condiţiile în care nu o va putea opri cu totul”.

Ionuţ Dumitru atrage atenţia că, în ciuda faptului că BNR nu va umbla la dobânda de politică monetară decât la sfârşitul anului în curs sau la începutul anului viitor, în perioada următoare vom vedea o creştere a indicatorului Robor, creştere alimentată şi de perspectivele de diminuare a lichidităţilor de pe piaţa monetară. “Până acum, băncile plasau în depozite la BNR circa 14 miliarde de lei chiar şi la dobânda de 0,25% pe an. Însă, acest exces de lichiditate este de aşteptat să scadă. Pentru finanţarea deficitului bugetar, Ministerul Finanţelor va atrage din piaţă tot mai mulţi bani, iar previziunile pentru 2017 sunt de accelerare a creditării”, precizează Ionuţ Dumitru.

În acest context, presiunile pe dobândă vin din cel puţin trei locuri: mediul extern, mediul politic intern şi tendinţa de scădere a lichidităţii din piaţă. Inevitabil vom avea creşteri de dobândă în acest an. Analiştii nu s-au pronunţat dacă vor creşte şi dobâzile la depozite, dar indicatorul Robor va creşte cu siguranţă (cu paşi mici deja a început: Robor la 3 luni a crescut de la 0,69% în noiembrie 2016 la 0,83-0,84% în februarie 2017, în timpo ce Robor la 6 luni a sărit în cele două luni de 1% şi se îndreaptă către nivelul de 1,1%). Previziunile merg către un Robor apropiat de nivelul dobânzii de politică monetară care în prezent este de 1,75%. În plus, 2017 va fi un an marcat de tendinţe inflaţioniste.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X