Seminţele româneşti fac roşii în Senegal. Două sate africane cultivă legumele aduse din ţara noastră

Eco Ruralis, o asociaţie de ţărani care practică agricultura ecologică şi tradiţională, a trimis în Africa, cu ocazia unui eveniment dedicat schimburilor se seminţe, un soi de roşii folosit acum de două sate din zona deşertică Kolda din Senegal. Schimbul s-a produs în 2011, iar seminţele provin de la o bătrână din zona Gherla, judeţul Cluj, care le-a primit ca dar de nuntă de la mama sa. „În 2011, un coleg de-al nostru a participat la un schimb de seminţe în Senegal, într-o regiune deşertică de lângă Dakar. Acolo nu se cultivaseră niciodată roşii, dar noi le-am oferit nişte seminţe adaptate să reziste la secetă de la o bătrână de lângă Gherla, care le-a primit ca dar de luntă de la mama ei. Roşiile s-au prins, astfel că, în 2012, două sate din zonă cultivau roşiile noastre”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Ramona Duminiciuoiu , coordonator Eco Ruralis. Potrivit acesteia, seminţele româneşti au mai ajuns, în urma schimburilor, în state precum Germania,Portugalia, Belgia, Austria, Franţa, Elveţia, Bulgaria, Ungaria sau SUA.

110 specii de plante cu tradiţie

Asociaţia, care are peste 1.000 de membri, strânge de cinci ani seminţe de legume, cereale, flori şi plante aromatice din toată ţara, şi nu numai, cu scopul de a revitaliza patrimoniul tradițional. Seminţele sunt adunate de la diverşi ţărani dispuşi să împartă şi sunt date mai departe, gratuit, oricui le cere. Rugamintea Asociaţiei, în schimbul seminţelor pe care le împarte, este ca anul următor, cel care le foloseşte să trimită înapoi aceeaşi cantitate şi să completeze un chestionar în care să menţioneze tot ce a observat la planta respectivă. Eco Ruralis a colectat în ultimii cinci ani 110 specii şi 850 de varietăţi de legume, care sunt depozitate la Universitatea de Agronomie din Cluj, cu care are un parteneriat. „În timpul comunismului, dar mai ales după aceea, agricultura industrială a câştigat teren şi acest lucru a fost în dettrimentul seminţelor tradiţionale. De asemenea, populaţia din mediul rural îmbătrâneşte şi odată cu ea dispar şi seminţele şi cunoştinţele. Trebuie să facem un efort pentru a le revitaliza şi pentru a le rpomova”, explică Duminicioiu motivul pentru care Asociaţia colectează an de an seminţe.

Cum se pot lua seminţe tradiţionale gratuit

În fiecare an, în luna februarie, Asociaţia Eco Ruralis publică pe site-ul propriu un catalog în care sunt prezentate toate seminţele pe care le pot distribui. Cei interesaţi, pot completa un forumular şi o cerere, iar Eco Ruralis trimite seminţele, alături de instrucţiunile de folosire, prin poştă. În catralogul 2015, vor fi în jur de 50 de sortimente de roşii, castraveţi şi floarea soarelui. „Aproximativ 10% dintre cei care primesc seminţe de la noi trimit înapoi. Dar noi ne bucurăm pentru că ştim că împart aceste seminţe cu vecinii. Schimbul informal de seminţe este o cutumă la ţară”, explică reprezentanta Eco Ruralis.

Potrivit acesteia, persoanele care au luat sau au oferit seminţe Eco Ruralis sunt ţărani care exploatează între câteva mii de mp şi 40 de hectare şi care produc fie pentru autoconsum, fie pentru a vinde în pieţe sau târguri. „Noi nu oferim seminţe pentru producţie, ci pentru înmulţire”, explică reprezentanta Eco Ruralis. Asociaţia exploatează două grădini în Cluj, una de 3.000 de mp şi alta de 130 de mp şi este în plină campanie de strângere de seminţe.” Toamna colectăm seminţe de la cei cărora le-am distribuit anterior, dar suntem deschiţi la oportunităţi venite din partea grădinarilor şi ţăranilor care au soiuri de foarte mulţi ani”, spune Duminiciuoiu.

Ce au în plus seminţele româneşti

Potrivit reprezentantei Eco Ruralis, seminţele tradiţionale au o rezistenţă mult mai mare la condiţiile de mediu extreme decât hibrizii şi au o capacitate nutritivă net superioară celorlalte tipuri de seminţe. De asemenea, au capacitatea de a germina de la o generaţie la alta, în timp ce hibrizii, după 4-5 ani, nu mai germinează.