2013 – încă un an de austeritate şi creştere economică anemică

Românii şi-au pus speranţa că fiecare an de la criza financiară din 2008-2009 va aduce o revenire a economiei. Până acum nu au avut motive de bucurie şi nici noul an nu arată semne prea bune.
Mihai Banita - Dum, 16 dec. 2012, 22:10
2013 - încă un an de austeritate şi creştere economică anemică

Doi ani de recesiune acută, unul de creştere anemică şi încă unul (pe sfârşite) de stagnare economică – performanţa economiei române de la declanşarea crizei globale. În acest timp, statul a crescut taxele şi impozitele şi a dus datoria publică de la 13,4% din PIB în 2008 la 34,5% din PIB în septembrie 2012. Cei care privesc cu mult optimism la anul viitor e foarte posibil să fie dezamăgiţi.

FMI – „why should we be pessimistic when we can be optimistic”

Bastionul finanţării statelor falite şi al prognozelor permanent revizuite, FMI încă vede o creştere economică pentru România în 2013. E drept, mai mică.

În 2011, FMI considera că în 2012 produsul intern brut al României va creşte în termeni reali cu 4,4%, prognoză ce a fost apoi revizuită la 3,5%, apoi la 1,8-2,3%, pentru ca în iarna acestui an să se răzgândească şi să modifice ţinta de creştere la 1,5-2%. S-a hotărât, în cele din urmă, pentru un plus de 0,9% în acest an.

Optimismul FMI a scăzut puternic în ultima vreme, dar Fondul s-ar putea dovedi, totuşi prea optimist.

ING, de pildă, şi-a revizuit în scădere prognoza economică de la +0,5% la stangnare în acest an. Analiştii BCR se aşteaptă la o creştere economică în marja 0-0,2%. UniCredit prognozează o creştere de 0,2% în acest an.

În aprilie 2012, FMI credea că va fi reluată creşterea economică în lume, apoi îndatorarea excesivă şi perspectivele slabe de creştere i-au tăiat optimismul. În prognoza de primăvară din acest an, în dreptul României era trecută o creştere de 3% în 2013. În toamnă, s-a mai tăiat un pic până la 2,5%.

Pentru zona euro, destinaţia predilectă a exporturilor româneşti, Fondul prognozează o stagnare în prima parte a anului viitor şi o creştere uşoară în partea a doua a anului. Comisia Europeană ia în calcul o creştere de 0,1% în zona euro în 2013 şi un avans de 2,2% pentru România.

Băncile au prognoze mai pesimiste. BCR crede că economia României va creşte cu 1% în 2013, UniCredit prognozează un avans de 1,3%, pe fondul unui consum privat cu o creştere modestă. Cei de la ING sunt mai pesimişti şi au revizuit ţinta de la 1,6% la un avans neglijabil al PIB de 0,5%.

Chiar şi după prognozele oficiale, creşterea economică a României este cu mult sub cea a grupului de ţări din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Ungariei, care are, de asemenea, probleme).

România a arătat că nu are capacitatea de a creşte economic fără investiţii străine. Săderea puternică a finanţării externe după anul 2008 la doar 1,5 miliarde de euro (1,1% din PIB, cea mai slabă performanţă din regiune) a lăsat economia în băltire şi pe români împrumutaţi la FMI, instituţie sub tutela căreia suntem la cel de-al doilea acord.

Ne place cu FMI, am mai vrea, dar nu mai vor

Guvernul nu a reuşit să atingă cele mai multe ţinte din actualul acord de împrumut cu FMI şi UE. Decidenţii politici, de la preşedintele Traian Băsescu, la premierul Victor Ponta şi guvernatorul Mugur Isărescu, au declarat că vom încheia un nou acord cu creditorii externi după ce acesta va expira la începutul anului viitor. Răspunsul a fost unul negativ: România trebuie să îndeplinească sarcinile actuale şi apoi să vină după alţi bani.

Lipsa reformelor din 2009 şi până acum ne pune în situaţia unică de a căuta trei acorduri consecutive cu Fondul. După cum declarau persoane importante din BNR, nu mai este nevoie de alţi bani în rezerva valutară din împrumuturi. De ştampila FMI statul are însă nevoie pentru ca investitorii să finanţeze în continuare datoria publică la costuri relativ rezonabile.

Guvernul are de plătit datorii de 74,3 miliarde de lei anul viitor, din care principalul reprezintă 62,8 miliarde de lei şi dobânzile şi comisioanele 11,5 miliarde de lei, şi de finanţat un deficit bugetar. În plus, Banca Naţională plăteşte tranşe de 4 miliarde de euro către Fond în 2013 din rezerva valutară.

Greu şi pentru leu

2012 a fost un an prost pentru leu, care a pierdut 4,5% în faţa euro şi a atins minime istorice în perioada iulie-august.

Deşi prognoza oficială a CNP arată un curs de 4,5 lei/euro în 2013, deficitul mare de cont curent va pune presiune suplimentară pe leu anul viitor. ING se aşteaptă ca leul să termine 2013 la 4,75 unităţi pentru un euro, iar UniCredit are în vedere un curs mediu de 4,7 lei/euro. Totuşi, în ultimele zile, leul a cunoscut o apreciere, pe fondul unei percepţii de stabilitate politică, după publicarea rezultatelor alegerilor, dar nu se poate spune că aceasta va fi o tendinţă.

Coaliţia anti-austeritate câştigă alegerile şi anunţă primele măsuri de austeritate

Ţinta de deficit de 2,2% din PIB asumată pentru 2013 lasă puţin loc statului pentru a renunţa la politicile de austeritate.

Câştigătorii alegerilor au promis scăderi de taxe şi impozite pentru a da un imbold economiei. Însă, prima măsură de după anunţarea rezultatelor electorale a fost creşterea taxelor auto şi adoptarea unei Hotărâri de Guvern care va duce la creşterea taxelor locale, inclusiv a impozitului pe casă. Pe partea de cheltuieli, a fost anunţată îngheţarea salariilor bugetarilor, după o creştere înghiţită imediat de inflaţie, creşterea preţurilor afectând şi pe cei din mediul privat care nu au beneficiat de indexări salariale. De altfel, luna septembrie a adus şi o scădere în termeni reali a salariilor, pentru prima oară din iunie 2011.

Pentru ca guvernul să aplice reducerile de taxe şi impozite promise în campanie – reducerea contribuţiei la asigurările sociale cu 5 puncte procentuale în următorii 4 ani, reducerea TVA la 19% în aceeaşi perioadă şi cotă diferenţiată de 9% pentru alimente – trebuie să scadă cheltuielile. Însă numai pentru investiţiile în infrastructură asumate pentru anul viitor este nevoie de foarte mulţi bani. Statul ar urma să finalizeze în 2013 peste 200 de kilometri de autostradă şi să reabiliteze peste 400 de kilometri de drumuri naţionale cu fonduri de la bugetul de stat.

Inflaţia va rămâne peste ţinta BNR

BNR ţinteşte o inflaţie de 2,5% în 2013, însă cei mai mulţi analişti nu cred că atigerea acestei ţinte este posibilă. Una dintre marile provocări pentru anul viitor este creşterea preţurilor la energie. Gazul intern pentru populaţie se va scumpi cu aproape 20%, în timp ce comapniile vor plăti de 2,6 ori mai mult pentru gazele din producţia internă. Potrivit calendarului, preţul energiei electrice ar urma să fie cu 8% mai mare pentru populaţie în 2013. Şi preţul carburanţilor va creşte ca urmare a creşterii accizelor.

Cei de la ING cred că inflaţia va ajunge la peste 6% în prima parte a anului viitor şi va fi de 4,6% în decembrie 2013. UniCredit are în vedere o rată medie a inflaţiei de 4% pentru 2013 şi o rată de 3,6% în luna decembrie, iar Raiffeisen se aşteaptă ca rata să ajungă a 5% în prima parte a anului viitor.

Te-ar mai putea interesa și
Virgil Popescu: Vechea termocentrală de la Doiceşti este cea mai bună locație pentru amplasarea unui reactor nuclear de mici dimensiuni
Virgil Popescu: Vechea termocentrală de la Doiceşti este cea mai bună locație pentru amplasarea unui reactor nuclear ...
Vechea termocentrală de la Doiceşti este cea mai bună locaţie pentru primul reactor de mici dimensiuni (SMR) din România, a anunţat luni ministrul Energiei, Virgil Popescu....
Numărul de posturi în MIPE va crește cu 30%, pentru a gestiona o majorare a fondurilor europene de 72 de miliarde de euro
Numărul de posturi în MIPE va crește cu 30%, pentru a gestiona o majorare a fondurilor europene de 72 de miliarde de euro
Numărul posturilor din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene va creşte cu 30%, până la 1.943 persoane, ...
Patronatul Industriei de Software și Servicii numește un nou Consiliu Director
Patronatul Industriei de Software și Servicii numește un nou Consiliu Director
NIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, anunță componența noului Consiliu Director, ales pe ...
O anchetă internațională, în care sunt implicate instituții similare din Italia și Germania, a fost declanșată de Consiliul Concurenței pe piața echipamentelor medicale de tipul ecografelor
O anchetă internațională, în care sunt implicate instituții similare din Italia și Germania, a fost declanșată de ...
Consiliul Concurenţei a anunșat luni că a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere între companiile ...