2021, anul în care antreprenorii români au fost lăsați singuri!

Autor:  Adrian Dragomir(foto), Cofondator Termene.ro

Companiile din România aveau aproximativ 5 milioane de angajați înainte de pandemia Covid-19. În total erau active  800.000 de companii cu situațiile financiare depuse la zi. Dintre acestea, aproximativ 30.000 raportau o cifră de afaceri ce depășea 1 milion de euro, iar în jur de 3.000 de companii aveau un profit anual declarat de cel puțin 1 milion de euro. 3.000 de firme, prea puțin, în opinia mea.

România are un capitalism sărac, antreprenoriatul autohton este în urmă cu ani de zile în raport cu ce vedem în alte țări europene în funcție de nivelul veniturilor nete și al valorii generate în economie. După 30 de ani de la prăbușirea regimului comunist, suntem în continuare o societate emergentă din punct de vedere al capitalismului și al modului în care facem afaceri.

Măsuri promise și întârziate

Pandemia a venit ca un șoc peste societatea românească. La câteva luni de la începerea pandemiei, România avea peste 1 milion de șomeri din totalul celor 5 milioane de angajați.

Avem deja primele date financiare ale companiilor pe anul 2020 și vom vedea în curând efectele acestei pandemii asupra mediului de business, efecte dramatice pentru multe companii.

În acest context, măsurile luate de guvernanți pentru sprijinirea mediului de business sunt dezamăgitoare.

Spre exemplu, programul IMM Invest a fost mai degrabă un generator de lead-uri pentru bănci. Pană acum, peste 13.00  de microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) din România s-au înscris, în anul 2021, pe platforma online a programului IMM Invest, pentru a putea accesa ulterior credite bancare cu garanții de stat în ediția din acest an a soluției de finanțare.

Mai departe, a dispărut o măsură de sprijin dintre cele trei proiecte anunțate de guvern, și au rămas doar Masura 1 și 2, iar pentru Masura 2, au fost făcute plățile cu o întârziere de un an de zile.

Anul trecut, președintele țării a anunțat un program de 70 de miliarde de euro pentru investiții, dar când a fost vorba de acțiuni concrete, adică de măsuri luate în sprijinul antreprenorilor, toate promisiunile au lăsat de dorit. Antreprenorii din România au fost lăsați singuri! Guvernanții au uitat toate promisiunile din 2020 și în continuare sunt companii care nu primesc banii de salarii pentru concediile de odihnă și simțim că statul român nu este un partener al mediului de afaceri.

De curând, a fost anulată Măsura 3, un proiect prin care statul ar fi trebuit sa susțină companiile cu proiecte de investiții. Au fost aproximativ 27.000 de companii care au aplicat pentru Măsura 3, companii cu un istoric stabil și puternic, astfel încât statul să merite să investească în acele proiecte de investiții. Companiile  au plătit la randul lor firme de consultanță care să întocmească proiectele pentru aplicații. Sunt sute de firme de consultanță care au muncit degeaba și vor fi nevoite să restituie banii încasați.

Mai exact, cele 27.000 de companii care au depus proiecte pentru Măsura 3 au generat o cifră de afaceri de 35 de miliarde de euro, au aproape 500.000 de oameni angajați și plătesc taxe de ordinul sutelor de milioane de euro.

La capitolul măsuri luate în sprijinul companiilor, România se află la același nivel cu unele țări din Africa. Concret, sprijinul direct acordat de la buget firmelor și populației în contextul pandemiei plasează România în a doua jumătate a unui clasament global, în care Fondul Monetar Internațional analizează 191 de state. Pe baza datelor, România se află pe locul 124 în lume, în compania statelor din Africa și a câtorva țări din Asia.

Predictibilitatea afacerilor din România ar trebui sa devină o prioritate pentru noi toți

Premierul României i-a declarat „eroi” pe antreprenorii români: “Eroii din economia românească, mai ales în această perioadă dificilă, sunt companiile private, antreprenorii. Ei sunt cei care au dus greul”…

Da, prim-ministrul are dreptate, însă noi, antreprenorii, suntem eroi pentru că am supraviețuit într-un mediu total impredictibil! Pentru mulți antreprenori și manageri, măsurile guvernamentale au fost luate cu întârziere. Iar asta a afectat predictibilitatea afacerilor din România. Contextul în care mediul de business este mai atent la predictibilitatea afacerilor se schimbă în mod continuu: antreprenorii și managerii din România devin tot mai preocupați de capacitatea de plată și riscul de insolvență pentru toți clienții și furnizorii actuali, dar și pentru cei pe care îi prospectează. Spre exemplu, numărul verificărilor în rândul firmelor din România aproape că s-a triplat în contextul pandemiei.

Lipsa de predictibilitate a afacerilor a fost principala problemă a mediului de business românesc în ultimul an, un exemplu fiind măsurile guvernamentale de susținere a firmelor afectate de Covid-19, M1, M2 si M3. Ce pot face antreprenorii, ca reacție la această lipsă a predictibilității? Să investească în modele financiare  și în business intelligence, să dezvolte proiecte de educație economică și să își creeze scenarii de lucru fără nicio dependență de promisiunile statului.

Adrian Dragomir este Business Innovation Consultant și co-fondator Termene.ro, companie înființată în anul 2014 din dorința de a oferi firmelor oportunități de afaceri și o evaluare corectă a riscurilor din business. Este co-fondator al mai multor companii, speaker la evenimente de business și mentor pentru antreprenorii români aflați în faza de start-up/creștere.