2021: business-ul de bănci se regândeşte. Două bănci au dispărut în 2020. Una vrea musai să se vândă şi alte două stau în expectativă

Adaugă-ne ca sursă preferată

România are în continuare un număr mare de bănci raportat la populație şi nivelul economiei – sunt 26 de bănci active în prezent și alte șapte sucursale ale unor bănci din străinătate. „Dacă scădem din acest număr băncile în care au avut loc procese de schimbare a acționariatului, dar încă nu au definitivat procesele de fuziune/preluare – respectiv Banca Românească care a fost achiziționată de Exim Bank și Leumi, de JC Flowers/First Bank – tot rămânem cu un total de 24 de bănci, deci 31 de instituții de credit care activează într-opiață care, cel mai probabil, s-ar descurca foarte bine cu 15 bănci”, spune Vlad Năstase.

Consultantul povesteşte că este extrem de dificil să construiești un business profitabil în România pe un model de bancă cu servicii și produse generaliste. Din cauza concurenței mari, băncile cu cotă de piață mică (așa cum au multe care nu intra în top 10) obțin profit de multe ori mai mic decât un IMM. „Care ar fi atunci motivația acționarilor sa aibă o afacere care să genereze atât de puțin și, în plus, să se confrunte cu presiunea unui domeniu extrem de reglementat și dificil?”

„Răspunsul depinde de strategia acționarilor – de exemplu, pentru grupul din care face parte banca e important să fie prezent în piața din România, indiferent de dimensiunea/cota de piață a afacerii. În acest sens, nu ne uităm mai departe de Credit Agricole sau BNP Paribas, grupuri mari și puternice care sunt prezente de ceva timp în piața noastră, dar au operațiuni de o amploare disproporționată față de poziționarea grupurilor din alte piețe”, spune Vlad Năstase.

Câtă vreme jucători de top șapte nu intenționează să facă exit din România, este puțin probabil să asistăm la un nou jucător important – dar fără prezență pe piața locală – care să fie interesat de România în următorii 2-3 ani. „Așadar, tranzacțiile previzionate probabil că vor implica, în primul rând, investitori care au deja operațiuni în țara noastră”, concluzionează Vlad Năstase.

„Consolidarea unei industrii se face însă cu trecerea timpului. La o piață relativ mică, cum este România, cu puțini potențiali cumpărători activi și având în vedere că un proces de M&A durează de regulă 8-12 luni, nu pot coexista mai mult de două, maximum trei bănci în proces de vânzare– altfel, șansele de reușită ale tranzacției ar fi diminuate. Putem vorbi deci despre o oarecare etapizare naturală a vânzărilor”, precizează Năstase.

Consultantul precizează că „Banca Transilvania, cel mai de succes cumpărător de până acum, va începe sa aibă probabil aspirații de extindere regională și va fi interesată mai puțin de achiziții în piața internă – poate doar în măsura în care vor reprezenta o oportunitate deosebită pentru grupul BT”.

Totodată, Garanti Bank, jucător de poziția 10 în clasament, a fost de vânzare – intenția de exit a acționarului probabil se menține, însă a intervenit o amânare.

„În contextul testelor de stres pe care băncile le vor face asupra propriilor portofolii și situații financiare, este posibil ca în perioada următoare sa se revizuiască atât apetitul de cumpărare, cât și cel de vânzare. În acest moment, este cunoscut faptul că acționarii Ideea Bank consideră un exit din piața românească”, spune Vlad Năstase.

De notat și faptul că, relativ recent, după o serie de proiecte de vânzare eșuate care au avut loc în sistemul bancar, s-a înregistrat și un succes. Banca Feroviară și-a schimbat acționarul majoritar, după o lunga perioadă de căutare a unui cumpărător. În urma procesului de rebranding, a devenit TechVentures Bank și a declarat adoptarea unui nou model de business, urmând ca accentul sa fie pus în special pe componenta de tehnologie.

Modelul de business al băncilor va trebui reconsiderat și adaptat în această perioada la noile obiceiuri de consum. Va începe o cursă și pe acest culoar.

Pandemia a accelerat procesul de automatizare și digitalizare inclusiv la nivelul acestui tip de instituții și, dept consecință, s-au realizat doar în ultimele șase luni proiecte a căror implementarear fi durat, cel mai probabil, 2-3 ani.

Prin urmare, se accelerează și dinamica modificărilor la nivelul obiceiului de consum al produselor bancare – pentru client vor deveni din ce în ce mai importante ușurința efectuării operațiunilor și modalitatea de accesare a serviciilor și produselor prin canalele online.

Iar în această noua cursă, cine va reuși să se adapteze mai repede și să explice cât mai ancorat în „noua realitate” a pieței ce are de oferit atât clienților cât și partenerilor va ajunge primul în topul favorabilității industriei.