Reducerea continuă a portofoliului de substanțe active autorizate pentru protecția plantelor la nivelul Uniunii Europene poate genera efecte structurale asupra agriculturii românești, cu implicații asupra producției, gradului de autosuficiență alimentară și poziției României în comerțul agroalimentar internațional. Acestea sunt concluziile studiului realizat de institutul german independent de cercetare HFFA Research GmbH, la cererea BASF, unul dintre cei mai mari furnizori de produse pentru protecția plantelor.
„Securitatea alimentară devine un obiectiv esențial pentru stabilitatea economică a României. Astfel că modul în care noi înțelegem să reglementăm un domeniu vital, așa cum este agricultura, ne poate dicta viitorul. Suntem în fața unor alegeri simple. Ne dorim o agricultură modernă, cu acces la resurse bazate pe știință, adaptată realităților climatice și economice actuale sau una care trebuie să trăiască sub imperiul unor schimbări impredictibile? Studiul HFFA oferă un cadru relevant de reflecție asupra consecințelor pe termen mediu ale unor opțiuni de reglementare”, a declarat Vasile Iosif, președinte AIPROM.
„Fermierii sunt primii, dar nu singurii afectați de modul în care este gestionată inovația științifică în agricultură. Efectele unor politici restrictive în domeniul aprobării substanțelor active chimice din agricultură se reflectă direct în disponibilitatea pe piață a produselor pentru protecția plantelor și profitabilitatea acestui sector economic vital. Studiul de față reflectă o realitate existentă nu doar în România, ci și în alte state membre ale Uniunii Europene, de exemplu, Cehia sau Polonia. Peste tot, sectorul agricol are nevoie de cercetare și inovație ca să se poată adapta în timp real și să poată sprijini securitatea alimentară națională”, a declarat Dr. Steffen Noleppa, HFFA Research, GmbH.
Numărul de substanțe active chimice pentru protecția plantelor necesare agriculturii a scăzut cu aproape o pătrime din 2011 până în prezent (280 de substanțe active chimice autorizate în 2011 vs 220 în 2026), perspectiva fiind de reducere până la 150 în 2030.
Acest lucru ar putea genera reduceri semnificative de producție pentru câteva culturi cheie analizate în cadrul studiului: grâu, porumb și tomate, printre altele. Dacă la cultura de tomate România va reuși să acopere abia 54% din necesarul intern în noile condiții sau 78% în cazul viței-de-vie, pentru culturile de grâu și porumb vom avea o reducere a producției de circa 40% a cantităților disponibile pentru export.
Studiul evidențiază astfel o potențială deteriorare a balanței comerciale agroalimentare, determinată de reducerea exporturilor și creșterea importurilor. Cercetătorii subliniază că diminuarea competitivității agricole afectează nu doar fermierii, ci întreaga economie, prin reducerea capacității de a genera valoare adăugată, investiții și reziliență economică.
„În condițiile multicrizelor actuale, este esențială declararea agriculturii ca sector strategic de siguranță națională. Acest lucru poate debloca un avantaj economic și social major, de care România are nevoie. Orice surplus alimentar poate deveni un argument comercial imediat și îți poate oferi și baza necesară ca să poți dezvolta un lanț valoric de producție internă cu valoare adăugată. Fermierii și producătorii de alimente pot constitui acel punct de sprijin esențial dacă le oferim instrumentele moderne necesare cu care să poată produce plus-valoare în orice condiții”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv Clubul Fermierilor Români.
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România-AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă peste 85% din piața de produse de protecția plantelor din România.
Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație profesională, non-profit și neguvernamentală, care reunește fermieri antreprenori din întreaga țară.