Întâi, contextul:
Premierul Ilie Bolojan e declarat în repetate rânduri, încă din vara anului 2025, despre planul executivului de a limita pensionarile militarilor la vârste de 48-52 de ani.
Ilie Bolojan a spus, la B1 TV, în decembrie 2025:
“Sunt abordări diferite, sunt pensii de serviciu, sunt pensii pentru diferite categorii, dar ce trebuie să le spunem corect oamenilor: nu mai putem să susținem pensionari la 48, 50, 52 de ani. Nu mai este posibil, pentru că nu mai este suportabil pentru economia noastră și pentru bugetele de pensii din anii următori. Că ne place, că nu ne place, trebuie să eliminăm și să reducem posibilitățile de pensionare la vârste care se apropie de 50 de ani și să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de 65 de ani. Acest lucru este valabil pentru toate zonele, inclusiv pentru zona care ține de Ministerul de Interne sau de Ministerul Apărării, ținând cont, într-adevăr, de specific”, a declarat premierul.
Economica.net vă arată cu date obiective, dincolo de presupuneri şi declaraţii politice, care sunt vârstele de pensionare ale beneficiarilor pensiilor de serviciu plătiţi de CPS a MApN şi, în zilele următoare, ale celor plătiţi de CPS a MAI, cu scopul de a ridica nivelul discuţiilor din spaţiul public despre pensiile de serviciu militare din spectrul speculaţiilor şi manipulării intenţionate sau iscate din ignoranţă, la limpezimea datelor obiective, care nu pot fi puse la îndoială, demers elementar de la care începe o discuţie relevantă despre oportunitatea (sau nu a) modificării vârstelor de pensionare ale militarilor care încasează pensie de serviciu.
Numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu militară de sub cupola MApN, plătiţi de Casa de Pensii Sectorială a MApN, e de 73.844 de oameni în octombrie 2025, au răspuns pentru Economica.net oficialii Casei de Pensii Sectoriale (CPS) a MApN.
Pentru acurateţea şi relevanţa datelor prezentate de Economica.net, în numărul antemenţionat (73.844 de pensionari) nu a fost inclus şi numărul magistraţilor militari beneficiari de pensie de serviciu. Am folosit ca referinţă luna octombrie 2025, pentru care am publicat deja prima radiografie a pensiilor de serviciu de sub cupola MApN pe tranşe de venit net, ca să avem coerenţă şi continuitate în prezentarea celor mai relevanţi indicatori despre pensiile de serviciu militare.
4.504 militari au încasat pensie de serviciu anticipată parţială în octombrie 2025, adică puţin peste 6% din numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu plătită de CPS a MApN, arată analiza Economica.net pe baza răspunsurilor obţinute de la CPS a MApN.
Vârsta beneficiarilor de pensie de serviciu anticipată parţială cu cea mai mare pondere în numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu anticipată parţială e de 44 de ani, arată datele obţinute de Economica.net de la CPS a MApN.
În jur de 680 de militari în vârstă de 44 de ani au încasat pensie de serviciu anticipată parţială în octombrie 2025, arată analiza Economica.net pe baza răspunsurilor obţinute de la CPS a MApN.
Cea mai mică vârstă la care beneficiarii de pensie de serviciu militară anticipată parţială au fost trecuţi în rezervă sau în retragere este de 38 de ani. Ponderea lor în numărul total al militarilor care încasează pensie de serviciu anticipată parţială e nesemnificativă (0,18%), arată analiza Economica.net pe baza informaţiilor obţinute de la CPS a MApN.
Cea mai mare vârstă la care beneficiarii de pensie de serviciu militară anticipată parţială au fost trecuţi în rezervă sau în retragere este de 57 de ani, conform informaţiilor obţinute de Economica.net de la CPS a MApN.
„Beneficiarii pensiilor de serviciu anticipate parțiale au fost trecuţi în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării acestora ca inapt/apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară sau a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor militare”, au explicat oficialii CPS a MApN pentru Economica.net.
Temei juridic – Legea 223 din 2015 cu modificările şi completările ulterioare:
Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu, și care se află în una dintre următoarele situații:
La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de Legea 223/2015, pensia de serviciu anticipată parțială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin raportare la vechimea cumulată calculată la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu.
Imensa majoritate a beneficiarilor de pensie de serviciu militară, plătiţi de CPS a MApN, au pensie pentru limită de vârstă, arată analiza Economica.net.
93,9% din numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu plătită de CPS a MApN au avut pensie pentru limită de vârstă în octombrie 2025, arată analiza Economica.net pe baza datelor obţinute de la CPS a MApN. În valoare exactă, 69.340 de oameni au primit pensie de serviciu pentru limită de vârstă în octombrie 2025, potrivit informaţiilor pe care Economica.net le-a obţinut de la CPS a MApN.
Cei mai mulţi dintre ei au 49 de ani. Aceasta e vârsta cu cea mai mare pondere în numărul total al beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă plătiţi de CPS a MApN în octombrie 2025, arată analiza Economica.net.
Cea mai mică vârstă de pensionare a beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă este de 47 de ani, au răspuns pentru Economica.net oficialii CPS a MApN. 2.427 de militari în vârstă de 47 de ani au pensie de pensie de serviciu pentru limită de vârstă plătită de CPS a MApN, arată analiza Economica.net pe baza răspunsurilor obţinute de la CPS a MApN.
Cea mai mare vârstă de pensionare a beneficiarilor de pensie de serviciu pentru limită de vârstă este de 64 de ani, conform datelor obţinute de Economica.net de la CPS a MApN.
Temei juridic din Legea 223 din 2015 cu modificările şi completările ulterioare
Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 65 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare conform eșalonărilor prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Legea 223 din 2015.
Anexa 1 a Legii 223 din 2015 poate fi consultată aici.

Economica.net a realizat şi a publicat deja prima analiză detaliată din România a veniturilor nete din pensie de serviciu militară, efectiv încasate de beneficiarii proveniţi din structurile MApN, care reflectă şi schimbările aduse prin Legea 141/2025, privind reţinerea CASS din partea de pensie care depăşeşte pragul de 3.000 de lei, dar şi toate celelalte modificări aduse Legii 223 din 2015 de-a lungul timpului.
Aproape 49% dintre beneficiarii de pensie de serviciu de sub cupola MApN – aproape 36.000 de oameni – au încasat pensie netă cuprinsă între 3.001 lei şi 5.000 de lei în octombrie 2025, reiese din analiza exclusivă realizată şi publicată de Economica.net.
Economica.net a realizat şi a publicat deja prima analiză a efectelor Legii 223 din 2015 în opt ani de la intrarea sa în vigoare.
Pensiile de serviciu ale militarilor de sub cupola MApN au costat un miliard de euro în 2024 (4,97 de miliarde de lei) în anul 2024, depăşind această bornă simbolică tot abia în anul 2024, reiese din analiza exclusivă Economica.net. Abia în 2024 suma totală brută plătită beneficiarilor de pensie de serviciu de sub cupola MApN e cel puţin dublă faţă de cea plătită în anul 2016, primul an de aplicare a Legii 223 din 2015, reiese din analiza exclusivă realizată şi publicată de Economica.net.
Pensiile de serviciu din evidenţa Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale se plătesc doar din bugetul de stat, în acord cu prevederilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
Militarii în activitate plătesc o cotă de contribuţie individuală la bugetul de stat, de 25%, în loc de CAS.
Citeşte şi: