Cinci guverne, o singură direcţie, dar nu pe autostradă: când s-au decuplat salariile de investiţii în bugetul ţării

Adaugă-ne ca sursă preferată

Am avut cinci premieri în ultimii patru ani. Proporţiile în PIB ale cheltuielilor statului cu salariile, investiţiile, pensiile şi finanţările din fonduri europene au variat foarte puţin în timpul acestor prim-miniştri. Dar execuţiile bugetare din ultimii patru ani arată o direcţie clară spre majorarea cheltuielilor de personal ale statului şi o diminuare a cheltuielilor de capital, care înseamnă investiţii făcute de statul român, cu precădere în infrastructură.

Ponta a lăsat recorduri. Mici.

Premierul Victor Ponta abandona guvernarea în 2015, în urma incidentului din clubul “Colectiv” şi a presiunilor noului preşedinte Klaus Iohannis, care cerea de mai multă vreme un alt guvern.

Execuţia bugetului din 2015 arată că salariile bugetarilor ocupau 7,4% din PIB.  Investiţiile statului în economie capitol bugetar care se numeşte “cheltuieli de capital” se ridicau la doar 2,6% din PIB, dar aveau să devină etalon în guvernările care au urmat, pentru că această cifră nu a fost depăşită până acum. Notăm, că investiţiile se măreau faţă de 2014 ca proporţie în PIB. Cheltuielile din fonduri UE au ieşit din buget în valoare de 3,5% din PIB, din nou o cifră care n-a mai fost atinsă până azi. Însă au fost cheltuieli conjuncturale, România fiind pe final de absorbţie a precedentului program de finanţare, înlocuit de cadrul financiar european 2014-2020, care funcţionează în prezent.

Cheltuielile cu asistenţa socială, care sunt ocupate în proporţie de 80% de pensii, ocupau atunci 10,8% din PIB. Asta găsea guvernul Cioloş când a fost numit.

Cioloş a făcut trecerea de la investiţii la salarii

Sfârşitul anului 2016 şi al guvernării Cioloş aducea o schimbare de viziune, chiar dacă mică. Salariile bugetarilor au urcat cu 0,1 puncte, la 7,5% din PIB, iar investiţiile publice au scăzut cu 0,1 puncte, la 2,5% din PIB. Deci, s-a realizat un transfer proporţional dinspre investiţii spre salarii.

Asistenţa socială a ocupat tot 10,8% din PIB. La capitolul de cheltuieli cu fondurile UE a fost însă o scădere bruscă, la 1,3% din PIB. La acest capitol evoluţia este tot conjuncturală. A fost primul an în care România putea angaja fizic sume în plin din noul cadru de finanţare. Premierul Cioloş acuza la acea vreme că noul cadru nu a fost bine pregătit în 2015 şi că guvernul său lucrează la remedierea situaţiei.

Grindeanu & Toader au mărit diferenţa dintre salarii şi investiţii

Tumultosul an guvernamental 2017, în care am avut doi premieri, Sorin Grindeanu, în prima parte, şi Mihai Tudose, în partea a doua, numiţi de noua coaliţie de guvernare PSD-ALDE, s-a încheiat cu un nou minus la investiţii şi un nou plus, consistent, la salarii.

Potrivit execuţiei bugetare anuale, cheltuielile bugetare cu salariile au urcat puternic, la 8,3% din PIB. În acelaşi timp, cheltuielile cu investiţiile statului s-au diminuat la 2,3% din PIB. Cheltuielile cu fondurile UE au urcat anemic la 2,2% din PIB, în schimb, cele cu asistenţa socială depăşeau 11% din PIB.

Dăncilă – explozie pe salarii, revenire anemică la investiţii şi fonduri europene

De departe, cea mai evidentă măsură a guvernării semnate de premierul Viorica Dăncilă este creşterea salariilor. O adevărată explozie a acestora s-a produs anul trecut când, potrivit execuţiei bugetare, au ajus să depăşească 9% din PIB, cu peste 2% din PIB (întreg bugetul Armatei) peste nivelul, de exemplu, din 2012.

Cheltuielile de capital, punga din care statul face, în principal, drumuri şi poduri, s-au întors la un nivel anemic, de 2,5% din PIB. Fondurile europene sunt evidenţiate între cheltuieli cu o creştere de 0,4 puncte procentuale, la 2,6% din PIB.

Surprinzător, cheltuielile cu asistenţa socială au scăzut uşor ca proporţie în PIB, la 10,7%.