5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 11.12.2013

ZF: Un fost fotbalist de la Borussia Dortmund este în echipa FMI pentru România, ocupându-se de analiza şi asanarea sistemului bancar românesc, care se îneacă în credite neperformante.  Heiko Hesse, responsabil cu acoperirea sectorului bancar în echipa FMI care monitorizează noul program stand-by de tip preventiv cu România, este un fost jucător profesionist de fotbal care a jucat la puternica echipă germană Borussia Dortmund. Fostul fotbalist are un doctorat în economie de la Universitatea Oxford şi a urmat cursuri şi la Yale. Înainte de a se angaja la FMI el a lucrat pentru Banca Mondială în Comisia pentru creştere şi dezvoltare (2006 – 2007), dar şi la McKinsey, unul dintre liderii pieţei mondiale de consultanţă.

Capital: Asigurările de viaţă au picat în depresie profundă. Retragerea din România a unuia dintre cei mai mari asigurători de viaţă readuce în actualitate situaţia critică a unei pieţe diforme, ameninţate poate chiar cu dispariţia. Nici măcar cel mai mare asigurător de viaţă din Europa nu a reuşit să se impună pe piaţa din România, în ciuda investiţiilor majore făcute. Planurile îndrăzneţe ale Axa erau departe de a fi realizate în momentul în care a anunţat că şi-a vândut operaţiunile locale către Astra Asigurări. Au intrat pe piaţa locală în 2010 cu obiectivul clar de a deveni lider pe termen mediu şi au plecat după doar trei ani, lăsând în urmă o societate cu o cotă de piaţă de circa 2%. Plecarea francezilor, care au reuşit să se impună în zeci de alte state ale lumii, poate fi interpretată ca un semnal menit să ne reamintească problemele unei pieţe atipice, diforme, dependente şi, mai nou, măcinate de răscumpărările premature realizate de clienţii speriaţi de criză.

ZF: Exporturile au crescut de 10 ori din ’90 până acum, dar şase ramuri industriale au dispărut. Ce-am câştigat şi ce-am pierdut. Industria românească a rămas din 1990 şi până acum fără producţie de camioane, locomotive şi tractoare, iar economia este susţinută de exportul de autoturisme, aspiratoare şi frigidere. Exporturile României au crescut din 1990 şi până astăzi de la 6 mld. dolari la 60 mld. dolari, însă potrivit unor date recente prezentate de viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, 32 din cele mai importante 40 de pieţe de producţie ale României au scăzut în această perioadă şi nouă dintre ele, precum tricotaje, ţesături, trac­toare, autobuze, maşini de spălat, locomotive şi camioane, au dispărut după 1990 sau au scăderi de peste 90%.

România liberă: Cel mai mare acţionar bancar din România, scos la tablă de BCE. Campioanele creditelor neperformante din Austria deţin subsidiare importante în România. Erste, Raiffeisen sau UniCredit, alături de alte trei bănci austriece administrează, în total, credite cu probleme de peste 35 de miliarde euro. Ele au intrat în vizorul Băncii Centrale care va desfăşura o amplă testare a celor mai mari bănci din Europa. Un număr de şase mari bănci austriece vor fi incluse în viitoarele teste de stres derulate de Banca Central-Europeană, arată cotidianul austriac. Erste Group, Raiffeisen Bank International, ÖVAG, RLB-Oberösterreich, BAWAG şi Bank Austria deţin credite cu probleme în valoare de peste 35 de miliarde de euro.

Adevărul: Schimbările pe harta economiei mondiale: cum au pierdut Italia, Olanda şi Marea Britanie puterea în favoarea Statelor Unite ale Americii. Global Financial Data, cel mai important furnizor de date economice istorice pentru analiza pieţelor globale, a realizat un studiu privind evoluţia randamentelor obligaţiunilor guvernamentale în ultimele opt secole. Rezultatele obţinute ilustrează schimbările radicale pe harta mondială a puterilor economice şi explică schimbările centrelor de influenţă financiară, de la Italia, spre Marea Britanie, până la SUA.

EVZ: Unde s-a ieftinit pâinea şi unde nu. În multe magazine, franzela de 300 de grame, unul dintre produsele cel mai consumate de către români, se vinde tot cu un leu, ca şi covrigii, comercializaţi în magazinele de proximitate. Aşa că mulţi români nu au resimţit scăderea preţurilor la pâine, după reducerea taxei pe valoarea adăugată de la 24% la 9%, petrecută la jumătatea anului. Sunt cel puţin două motive: magazinele de proximitate nu au scăzut preţurile, dar nici unii din mari comercianţi.