5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 12.11.2013

Adaugă-ne ca sursă preferată

Gândul – Remus Vulpescu: Bugetul de mită la Hidroelectrica era de 7 MILIOANE DE EURO.  Denunţător în dosarul şpăgii de 1,4 milioane de euro de la Hidroelectrica, Remus Vulpescu susţine că, în realitate, „bugetul de mită” era de 7 milioane de euro, suma urmând să fie încasată în patru ani, iar socoteala să se facă pe formula 1 euro pe megawatt. Banii, susţine Vulpescu, ar fi urmat să vină în baza unor contracte de comision, încheiate de firme offshore. „Exista un buget de mită de aproape 7 milioane de euro. Nu este o şpagă, la Hidrolelectrica vorbim de o mită în sensul cel mai penal al cuvântului. Se discuta de un euro pe megawatt, era vorba de o cantitate totală de 7 milioane de megawatti pe patru ani. 2 lei pe megawatt urma să împartă domnul Brădean (Eugen Brădean director în cadrul Hidroelectrica n. n.) cu mine. Era o sumă care trebuia încasată pe patru ani. Se vorbea de un contract de comision care urma să fie încheiat de firme offshore”, a declarat Remus Vulpescu

ZF: Valoarea Romgaz ar putea urca la peste 3 miliarde de euro în prima zi la bursă. Majoritatea brokerilor şi analiştilor estimează că preţul acţiunilor va creşte cu 10 până la 20% în prima zi de tranzacţionare. Acţiunile Romgaz Mediaş (simbol bursier SNG), cea mai mare şi mai profitabilă companie controlată de statul român, intră astăzi la tranzacţionare pe bursa de la Bucureşti, iar majoritatea brokerilor şi analiştilor estimează că preţul va creşte cu 10 până la 20% în prima zi, faţă de preţul de 30 de lei la care acţiunile s-au vândut în oferta publică iniţială. Romgaz este cea mai mare companie care se listează pe bursa de la Bucureşti în ultimii zece ani, având o valoare de 2,6 miliarde de euro la preţul din oferta publică iniţială.

Capital: Cum ”îngreunează” acciza de 7 eurocenți situația CFR Călători. 800 de vagoane rămân ”supraaglomerate”. Datorii, pierderi, trenuri întârziate, linii ”neprofitanile” și, mai nou, taxa de 7 eurocenți. Cu aceste probleme se confruntă CFR Călători, operatorul național de transport călători pe calea ferată. Noua taxă a fost anunțată într-un moment cum nu se poate mai dificil pentru companie: în prezent, doar 800 de vagoane sunt în circulație, de cele mai multe ori supraaglomerate. Practic, numărul lor a scăzut cu 400 în ultimii ani, din cauza lipsei fondurilor pentru modernizări. Așa că, acciza de 7 eurocenți care va fi introdusă de anul viitor pentru fiecare litru de carburant vândut se va transforma în cheltuieli uriașe pentru transportatori, cu efecte directe în ”buzunarul cetățeanului”.

ZF: Blestemul resurselor – În lipsa unei strategii clare de dezvoltare durabilă ţările cu mari bogăţii naturale rămân mai sărace decât statele care le cumpără resursele. Resursele naturale, iar în acest sens România este o ţară bogată, ar trebui să aducă bunăstare, mai ales într-o economie globală în dezvoltare cu un consum tot mai mare, dar în realitate ţările bogate în minereuri, cum ar fi aur, cărbune sau petrol, sunt adesea mai sărace şi se dezvoltă mai greu decât cele care-şi cumpără resursele. Paradoxul se explică prin lipsa, deliberată în unele cazuri, a unei strategii de creştere sustenabilă care nu permite guvernelor să investească veniturile din exploatarea materiilor prime în mijloace de dezvoltare economică mai durabilă, cum ar fi educaţia sau transportul. Astfel, pe măsură ce-şi epuizează resursele, statele devin mai sărace.

Capital: Penalităţile contractuale – sau cum să mai facem rost de nişte bani la buget. Pentru a obţine bani din orice la buget, Fiscul recurge la intruziune în contractele între partenerii comerciali, obligând firmele care au de încasat facturi să aplice clienţilor penalităţi pentru întârziere, sporind ilegal obligaţiile de plată a TVA. În goana după bani, Fiscul devine un mic judecător şi verifică modul de îndeplinire a obligaţiilor contractuale încheiate de contribuabilii plătitori de impozit pe profit cu partenerii de afaceri (clienţi).