5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 16.06.2014

Capital: Cel mai bun an pentru eMAG a fost încheiat cu o pierdere de aproape 7 mil. lei. Cum explică Iulian Stanciu rezultatul negativ. Dante Internațional, firma care deține cel mai mare magazin online de pe piața românescă – eMAG, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri record, de aproape 4 ori mai mare decât în primul an de criză financiară, însă rezultatul financiar a fost unul negativ. Conform datelor raportate Ministerului Finanțelor Publice (MFP), Dante Internațional a încheiat anul trecut cu venituri de 834 milioane de lei, în creștere cu 22% față de anul precedent. În același timp, afacerile celui mai mare magazin online au crescut de la 685 milioane de lei (nivel raportat în 2012) la 831,13 milioane de lei, conform sursei citate. Totodată, anul trecut compania și-a dublat numărul de angajați. Potrivit datelor raportate la MFP, numărul salariaților a ajuns la 576 de personae de la 350 de salariați, câți erau în anul precedent. Iulian Stanciu, directorul general al eMAG a declarat pentru Capital că la finele anului trecut numărul salariaților a ajuns la 772 de angajați.

EVZ: Antreprenorii fug de creditele garantate de stat. Guvernul pune la bătaie garanții în valoare de două miliarde de lei, pentru creditarea IMM-urilor, însă patronii nu se înghesuie să ia împrumuturi și dau vina pe condițiile impuse de bănci. Valoarea medie a finanțărilor acordate de bănci prin Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, gestionat de Fondul Național de Garantare (FNGCIMM), este de circa 300.000 de lei, adică o sumă de peste 16 ori mai mică față de cele 5 milioane de lei, cât e limita maximă a creditului, potrivit datelor furnizate EVZ de băncile care oferă împrumuturi prin program. Principalul motiv care frânează creditarea, invocat de oamenii de afaceri, este că instituțiile de credit cer garanții peste garanții înainte să vireze banii în conturile beneficiarilor.

Romania Libera: Autostrada nouă care falimentează vechile afaceri. Deschiderea autostrăzii Sibiu–Deva a dus zeci de hoteluri și restaurante, aflate pe drumurile naționale și europene din apropiere – unde traficul s-a redus cu până la 80% – într-o situație disperată. Patronii se confruntă cu o acută lipsă de clienți, se gândesc să vândă afacerile sau să concedieze angajați. În luna decembrie a anului trecut a fost inaugurată bucata de autostradă Sibiu – Deva. Porțiunea face parte din autostrada Culoarul IV Paneuropean care ar urma să lege Bucureștiul de Arad prin Pitești, pe Valea Oltului, prin Sibiu – Lugoj – Timișoara.

ZF: Astăzi începe oferta de vânzare la Electrica. Ce informaţii-cheie trebuie să ştie investitorii? Astăzi este prima zi în care investitorii pot să cum­pere acţiuni Elec­trica în cadrul ofertei pu­blice pe care com­pa­nia o derulează în ve­derea listării, având o valoare cu­prin­să între 443 mil. euro şi 543 mil. euro. În cadrul ofertei Electrica va emite 177,18 milioane de noi acţiuni pe care le oferă spre vânzare la un preţ cuprins între 11 lei/acţiune şi 13,5 lei/acţiune, în funcţie de cererea investitorilor. Oferta se va desfăşura în perioada 16 – 25 iunie şi se va încheia cu succes dacă se vor subscrie 100% din acţiuni, caz în care cum­părătorii din ofertă vor ajunge să de­ţină 51% din acţiunile Electrica, în timp ce participaţia statului în com­pa­nie va coborî de la 100% la 48,8%.

Adevarul: Analiză Foreign Policy: Punctele nevralgice în care Rusia poate lovi România. Anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă ridică o abruptă problemă geostrategică: poate Rusia să afecteze interesele economice şi energetice ale României pe platoul continental al Mării Negre? Doi experţi în energie încearcă un răspuns. După anexarea Crimeei, România s-a văzut pusă în situaţia de facto de a avea frontieră comună în Marea Neagră cu Federaţia Rusă. Raportat la această realitate, problema centrală este de a cunoaşte dacă exploatarea de către România a resurselor subsolului din bazinul Mării Negre este cumva pusă în pericol de jure sau de facto. În derularea jocului geopolitic din Marea Neagră, Rusia ar putea susţine că actele internaţionale încheiate de autorităţile ucrainene în trecut, şi mai ales cele care ţineau şi de apartenenţa Crimeei la Ucraina (cum ar fi cele privind delimitări de frontieră sau de mare teritorială), nu îi sunt opozabile, forţând o rediscutare a acestora, nu neapărat din dorinţa de a obţine o soluţie favorabilă, cât mai ales de a induce o stare de incertitudine geopolitică în zonă.