5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 23.08.2013

ZF: „Costul ascuns” al creditelor Prima casă: depozit colateral de până la 4.000 de lei. Creditele imobiliare Prima casă, accesate de 98.000 de persoane în ultimii patru ani datorită avansului mic, scot din buzunarul clienţilor până la 4.000 de lei, care ajung în depozite colaterale, constituite pentru eventualitatea în care împrumutul ajunge în default. Acesta este unul dintre „costurile” creditului garantat de stat care nu au fost deloc anunţate de bancheri sau de autorităţi. Clientul îşi recuperează banii abia la scadenţă, respectiv după 30 de ani în cele mai multe cazuri, iar dobânda primită este de cele mai multe ori la nivel de cont curent (0,1%) sau chiar zero. Depozitele sunt solicitate de bănci deoarece aşa le cere legea, valoarea acestora fiind egală cu trei rate de dobândă. La un credit maxim de 250.000 de lei, primele trei rate de dobândă însumează circa 3.900 de lei.

Romania Libera: Ce riscuri includ finanţările nerambursabile? Guvernul a aprobat majorarea bugetului pentru schema de minimis de la 400 la 500 milioane lei. Este vorba de finanţări nerambursabile pentru IMM-urile care creează minimum 5 locuri noi de muncă şi le menţin pe cele vechi cel puţin 3 ani. Pentru firmele care devin neprofitabile în acest interval programul are însă două tăişuri. Fondul destinat finanţărilor nerambursabile pentru companiile care fac investiţii şi generează noi locuri de muncă a fost majorat cu 100 milioane lei, plata ajutorului efectuându-se până la finele anului 2015, în loc de 2016, cum era prevăzut anterior. Sumele sunt de maximum 200.000 euro pentru IMM-urile care creează şi păstrează şapte locuri de muncă pe o perioadă de trei ani de la realizarea investiţiei şi păstrează simultan vechile locuri de muncă şi de maximum 100.000 euro pentru firmele ce creează 5 locuri noi de muncă. Dintre acestea, cel puţin două, respectiv trei locuri de muncă trebuie să fie acordate unor persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni. În plus, IMM-urile trebuie să nu mai fi primit ajutoare de minimis pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (anul fiscal în curs şi 2 ani anteriori) sau, în cazul în care au beneficiat de acestea, suma să nu fi depăşit plafoanele menţionate.

Adevarul: 23 august 1939 sau Pactul care a rupt Basarabia de România!Pe 23 august 1939, naziştii şi sovieticii aveau să dea o grea lovitură civilizaţiei europene. Vorbim de începutul unui proces de exterminare a tot ceea ce era democratic în Europa. Hitler şi Stalin se vor înţelege la acea dată peste capul celorlalţi, aşa cum de multe ori au mai făcut-o marile puteri. Pe data de 23 august 1939 Germania lui Hitler şi Imperiul Sovietic Rus al lui Stalin, s-au întâlnit la Moscova şi s-au înţeles peste capul celorlalţi să îşi împartă Europa după bunul plac. Nu vorbim aici doar de un rapt teritorial ci de încercarea de a distruge însăşi civilizaţia europeană aşa cum era ea cunoscută la acel moment şi exterminarea, uneori şi fizică, a altor popoare. Antemergător pactului, care nu reprezenta nici la momentul semnării o mare surpriză, au existat negocieri intense între Germania şi Rusia, dar şi între Rusia şi puterile democratice ale lumii, pentru încheierea unui astfel de Pact. Ziarele româneşti scriau cu mult timp înainte de iminenţa unei înţelegeri peste capul românilor.

Bursa: Nimeni nu mai poate garanta integritatea depozitelor bancare. A trecut aproape o luna de la publicarea „comunicatului de criza” al Comisiei Europene, in care „bail-in-ul” a devenit instrument oficial de solutionare a dificultatilor bancare. Desi mecanismul unitar de solutionare a crizelor bancare din Europa va intra in vigoare la inceputul anului 2015, utilizarea unor categorii largi de pasive bancare pentru acoperirea pierderilor ar fi trebuit sa functioneze din 2018. Se pare ca timpul si criza economica nu mai au rabdare, altfel nu se poate explica dorinta Bundesbank de a avea si acest instrument la indemana inca de la inceputul anului 2015. Propunerea a fost facuta de Andreas Dombret, membru al conducerii executive a Bundesbank, in cadrul unei conferinte recente din Austria.

Daily Business: Sfarsit de sezon turistic, primele concluzii: Top destinatii vandute si tendinte in schimbare. Vacanta e aproape de incheiere, asa ca putem trage primele concluzii dupa sezonul de vara. Care au fost principalele destinatii cumparate, cum au evoluat tarifele fata de anul trecut, la ce preturi au ajuns cele mai exotice pachete si cum si-au schimbat romanii comportamentul de achizitie, intr-un material DailyBusiness.ro. Pentru a contura principalele tendinte ale acestei veri in turism, va prezentam datele a doi dintre cei mai mari operatori din piata locala de turism.

Topul destinatiilor vandute in aceasta vara

La Happy Tour, in topul celor mai vandute 3 destinatii pentru sejururile de vara se mentine pe prima pozitie ca si in anul anterior Turcia, respectiv Antalya si statiunile din zona. Pretul pentru un sejur de 7 nopti in Antalya, la un hotel de 4 stele, in regim all inclusive, incepe de la aproximativ 350 de euro de persoana. Pe locul doi ca numar de rezervari regasim insulele Greciei (Mykonos, Santorini, Rhodos, Thassos, Creta), unde pretul unui sejur in conditiile exemplului de mai sus incepe de la 290 euro. Locul trei este ocupat de litoralul spaniol, respectiv insulele baleare – Palma de Mallorca, insulele canare – Tenerife, precum si Costa del Sol, unde pretul mediu al unui sejur este de 319 de euro.