5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 25.10.2013

ZF: Bancherii dau împrumuturi clienţilor „premium“ ca să cumpere acţiuni Romgaz. Românii sunt împrumutaţi de bănci pentru a prinde un loc în faţă la oferta de listare a Romgaz. Oferta Romgaz, cea mai mare listare din istoria bursei, a stârnit mare rumoare în piaţa financiară, iar câteva bănci sunt dispuse să îşi finanţeze clienţii premium pentru a cumpăra cât mai multe acţiuni în ofertă. La mijloc sunt 370 milioane de lei pentru ca tranşa de acţiuni alocată micilor investitori să fie subscrisă. Aceasta este de departe cea mai mare ofertă de acţiuni făcută vreodată de o companie publicului larg din România.
 
Hotnews –  STENOGRAME Scandalul spagii de 1,4 milioane euro de la Hidroelectrica: Cum apare numele ministrului Constantin Nita in discutiile despre mita. Plus banuielile ca e vorba de vechii baieti destepti. Referatul procurorilor in cazul scandalului de mita la Hidroelectrica arata ca Ion Mihaila, consilier al ministrului Energiei, Constantin Nita, ar fi intermediat mituirea lui Remus Vulpescu (denuntator in dosar, actualmente director de cabinet al ministrului Finantelor) pentru ca acesta sa ia o decizie in favoarea firmei clujene Energon Power and Gas. Stenogramele arata ca Mihaila, impreuna cu Eugen Bradean (director in Hidroelectrica) i-ar fi promis lui Vulpescu 1,4 milioane de euro pentru a accepta un contract favorabil firmei clujene si defavorabil Hidroelectrica.

Capital: Comerțul cu tradiții, susținut de străini. Comercianții de ii și produse de artă populară speră mai puțin să facă profituri spectaculoase, cât să salveze ce a mai rămas de salvat din vechile datini românești. Anul trecut a reprezentat un reper-cheie în popularitatea portului românesc. Inițial, trendul a fost pornit de Philippe Guilet, un designer francez care lucrează pentru casele Lagerfeld și Gaultier. Acesta a făcut o lungă călătorie în România, „s-a îndrăgostit“ de ea, după cum spune cu orice prilej, și a decis să dedice o întreagă colecție motivelor populare autohtone, menită „să combată stereotipiile negative cu care se confruntă românii ajunși în Occident“.

ZF: Românul care a coordonat lucrările la Arena Naţională pleacă de la Max Boegl.  Romeo Boţocan, românul care a condus subsidiara locală a constructorului german Max Boegl în ultimii 12 ani şi a fost implicat direct în construirea Arenei Naţionale din Bucureşti, a renunţat la funcţia de conducere a com­paniei, urmând totuşi să coordoneze în continuare un proiect eolian pe care nemţii îl construiesc în Tulcea. „Am renunţat la conducerea Max Boegl România din motive personale, de comun acord cu grupul. Am rămas însă în continuare administrator al companiei care dezvoltă parcul eolian în care Max Boegl este acţionar“, a spus Boţocan. Poziţia pe care executivul român a ocupat-o până în iulie a rămas momentan vacantă.

ŞtirileProTV.ro – HARTA. Unde sunt amplasate camerele video care vor depista soferii fara rovinieta. Autoritatile au impanzit tara cu camere de supraveghere si nu mai iarta pe nimeni. Sunt de 6 ori mai multe sisteme automate care inregistreaza numarul masinii si vor incepe sa trimita amenzi, din decembrie, daca nu platim taxa de drum. Daca mergeti pe autostrada Bucuresti-Ploiesti fara rovinieta – nu mai aveti scapare. Compania Nationala Drumuri a instalat la kilometrul 30, in zona Snagov, cateva camere de supraveghere, iar cu ajutorul acestora ii va amenda pe toti soferii care nu si-au platit taxa de drum. Nu este singurul punct de monitorizare, autoritatile au instalat 63 de astfel de sisteme in toata tara. Cele mai importante drumuri din tara, cum ar fi cele care leaga Bucurestiul de Brasov, Ploiestiul de Buzau, Drumul National 2, dintre sudul si nordul tarii vor fi monitorizate zi si noapte.

România liberă: Marcajele pe DN-uri, o afacere aranjată. Contracte de marcaje rutiere cu o valoare de 36 milioane lei au fost atribuite de fostul şef al CNADNR, Mircea Pop, cu două săptămâni înainte de o decizie finală a Comisiei de licitaţie. În prezent, Pop este membru în CA al CNADNR. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a acordat contractele de marcaje rutiere pe următorii doi ani, cu o valoare însumată de 36 milioane de lei, pe raza regionalei Bucureşti, cu încălcarea unui număr-record de prevederi legale. Acestea privesc conflictul de interese, achiziţiile publice, verificarea aspectelor procedurale ale acestor achiziţii.