5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 5.05.2014

Cum a dispărut Garda Financiară şi cum se transformă Fiscul, Bucureştiul este Capitala europeană a bodyguarziulor, despre autostrada Comarnic-Braşov, cele mai aglomerate şosele din România, Ping-pong cu taxa pe stâlp între Guvern şi Parlament şi absorbţie zero în aprilie pe fondurile UE, pentru că România aproape că nu mai trimite cereri de rambursare. Citeşte pe larg revista presei din 5 mai 2014
Economica.net - lun, 05 mai 2014, 04:39
5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă - 5.05.2014

Capital – Fiscul nu moare, se reinventează: cum a dispărut Garda Financiară. Figurile familiare ale comisarilor Gărzii Financiare au dispărut din peisajul cotidian al firmelor, iar riscul să reapară este aproape zero. Ineficienţa cronică şi corupţia au dus la desfiinţarea structurii, după cum declară pentru Capital preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu. Locul foştilor comisari a fost luat de absolvenţi şi angajaţi din privat care ar trebui să schimbe radical modul de control, 
prin recenta Direcţie Generală Antifraudă.

ZF: Debutul autostrăzii Comarnic-Braşov, de la „aprilie“ şi „iunie“ la „anul acesta“. Autostrada Comarnic-Braşov, prima şosea din România ce ar urma să fie construită în concesiune, a avut de la începutul anului mai multe termene de începere a lucrărilor: „aprilie“, „iunie“, iar acum autorităţile vorbesc generic despre demararea construcţiei „anul acesta“. Aceste termene succesive vin în contextul în care finanţarea autostrăzii nu este încă asigurată.

Capital: Cele mai aglomerate şosele din România. Circa 700 km de drumuri naţionale au capacitatea depăşită, iar alţi 350 km se apropie vertiginos de limita maximă de trafic. Din păcate, în prezent sunt în construcţie doar 150 km de austostradă. Avem nevoie urgentă de creşterea capacităţii pe cel puţin 1.000 de kilometri de drumuri naţionale. Soluţia ideală ar fi apariţia unor autostrăzi pe respectivele sectoare, însă, de la caz la caz, rezultate bune ar putea da şi construcţia unor drumuri expres ori dublarea şoselelor deja existente.

Adevărul: Ping-pong cu taxa pe stâlp între Guvern şi Parlament. Companiile trebuie să achite prima tranşă până pe 26 mai, dar deocamdată nu ştiu pe ce şi cât vor plăti. Parlamentul trebuie să definească acele construcţii speciale care vor fi taxate sau exceptate, lucru care se va întâmpla după 26 mai – termenul-limită pentru declararea proprietăţilor şi plata primei rate din acest impozit. Companiile trebuie să depună până în data de 26 mai declaraţiile privind impozitul pe construcţiile speciale şi să plătească prima tranşă din controversata taxă pe stâlp, însă Ministerul Finanţelor a anunţat de curând că va lăsa întocmirea normelor metodologice pe seama Parlamentului.

Business Magazin: Câştigă o mie de euro pe lună, dar are cele mai frumoase ceainării din Bucureşti. Mădălina Rădulescu şi-a găsit inspiraţia de a deschide Rendez-Vous într-o ceainărie din Strasbourg în care lucra în perioada studiilor la Institutul Superior European de Gestiune ISEG Strasbourg. La întoarcerea în ţară, în 2003, a deschis prima ceainărie, în zona Dorobanţi din Capitală, iar la mai puţin de un an a deschis-o pe a doua, în Centrul Vechi.

ZF: Absorbţie zero în aprilie pe fondurile UE, pentru că România aproape că nu mai trimite cereri de rambursare.  De la 31 martie până la 25 aprilie, România nu a luat de la UE niciun euro ca rambursări şi a trimis la Bruxelles cereri de rambursare de doar 5 milioane de euro. Cu un astfel de rezultat, România recade în mediocritatea absorbţiei, după ce, în februarie, făcuse un salt însemnat – 1,2 mld. euro rambursate. În martie au mai fost rambursate de Bruxelles alte 200 de milioane de euro, în vreme ce în aprilie (până în data de 25 a lunii) România nu a luat ca rambursări niciun euro şi a trimis facturi spre decontare de doar 5 milioane de euro.

Gândul: Capitala muncitoare, la pază şi apărare: cei mai mulţi bucureşteni lucrează ca bodyguarzi.  Metropola cu peste 1,9 milioane de locuitori s-a transformat în ultimii ani din „Capitala vânzătorilor” în „Capitala bodyguarzilor”. Statisticile oficiale obţinute de gândul arată că aproape 68.000 de bucureşteni lucrează în domeniul protecţiei şi al gărzii, numărul lor înregistrând pe parcursul lui 2013 o creştere semnificativă, de aproape 11%. Nu este însă de mirare că în Bucureşti există atât de mulţi salariaţi care protejează diverse obiective, patrulează sau se ocupă de transportul banilor sau al altor obiecte de valoare (caen 8010). În Capitală există numeroşi oameni de afaceri care îi angajează pentru protecţie, sute de sucursale şi agenţii bancare se bazează pe serviciile lor de livrare a banilor cu maşini blindate, iar alte sute de magazine au nevoie de un profesionist care să asigure paza.

Te-ar mai putea interesa și
China trăieşte propria criză de tip Lehman Brothers: Evergrande, un gigant imobiliar, e aproape de colaps şi oferă investitorilor posibilitatea de a fi plătiţi cu proprietăţi în loc de numerar
China trăieşte propria criză de tip Lehman Brothers: Evergrande, un gigant imobiliar, e aproape de colaps şi oferă investitorilor ...
China Evergrande Group, un mare dezvoltator imobiliar chinez care în prezent trece prin dificultăţi financiare, a demarat sâmbătă un proces în cadrul căruia investitorii săi pot să îşi......
Cărbunele, principala sursă de producere a energiei în România, duminică dimineaţă
Cărbunele, principala sursă de producere a energiei în România, duminică dimineaţă
Cărbunele era, duminică dimineaţă, principala sursă de generare a energiei electrice, acoperind 27% din producţia totală ...
Aaylex One SA, societatea creată în urma fuziunii dintre Avicola Buzau şi 15 firme din grup; detaliile fuziunii
Aaylex One SA, societatea creată în urma fuziunii dintre Avicola Buzau şi 15 firme din grup; detaliile fuziunii
Avicola Buzău şi alte 15 societăţi care fac parte din grupul Aaylex vor fuziona prin contopire. Ca urmare a fuziunii, ...
Încălzirea Bucureștiului este “într-o situație critică” – Claudiu Crețu, Termoenergetica
Încălzirea Bucureștiului este “într-o situație critică” – Claudiu Crețu, Termoenergetica
Directorul companiei Termoenergetica, Claudiu Crețu, spune că sistemul de termoficare din București este într-o situație ...