5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 6.01.2014

Cele trei variante pe care Guvernul Ponta le va prezenta FMI pentru a face rost de bani după ce a amânat taxa pe benzină, s-a dat startul la vânzarea de bănci în România, cine şi cât va plăti impozitul pe construcţii şi despre România, ţara pensionarilor. Citeşte pe larg revista presei din 6 ianuarie 2014
Economica.net - lun, 06 ian. 2014, 05:54
5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă - 6.01.2014

Gândul: Cele trei variante pe care Guvernul Ponta le va prezenta FMI pentru a face rost de bani după ce a amânat taxa pe benzină. După înţelegerea Băsescu-Ponta-Chiţoiu ca în schimbul amânării trei luni  introducerii taxei suplimentare la benzină şi motorină bugetul să fie promulgat, în acest moment, executivul are trei variante de lucru în mapa pentru FMI astfel încât scrisoarea de intenţie să ajungă în boardul instituţiei financiare internaţionale: creşterea colectării veniturilor, reducerea unor categorii de cheltuieli şi abia în ultimă instanţă pe introducerea unei noi taxe. Guvernul trebuie să convingă Fondul că măsurile vor acoperi gaura de 600 de milioane de lei, cât a fost estimată pierderea din cauza amânării introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi. De această dată, în negocieri se va implica şi preşedintele Traian Băsescu, sărit din schemă la precedenta misiune a FMI în România.

ZF: Economia încetineşte spre 2%, BNR continuă să relaxeze politica monetară, iar anul electoral poate aduce presiuni de depreciere a leului. Motoarele economiei vor încetini în 2014, ritmul de creştere fiind estimat la circa 2%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o posibilă revenire treptată a cererii interne. Revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa favorabil exporturile şi producţia industrială. 2014 vine şi cu o creştere a fiscalităţii. Astfel, România rămâne într-un „cerc vicios“ cu o creştere economică slabă, care nu creează locuri de muncă şi venituri mai mari la buget, în condiţiile în care sunt introduse periodic taxe noi sau sunt majorate unele impozite existente, într-o economie care nu performează bine. Deficitul bugetar se va situa la aproximativ 2% din PIB anul acesta, ajustarea fiscală urmând să continue. Rămâne de văzut dacă investiţiile programate vor fi realizate şi care va fi impactul în economie.

Adevărul: ANALIZĂ Start la vânzarea de bănci. Un sfert dintre băncile aflate în România au fost scoase la mezat. Unele şi-au găsit deja cumpărător. Oricât de bine pregătit a fost sistemul bancar local în faţa crizei, acesta tot nu poate evita realitatea, iar unele instituţii de credit şi-au anunţat ieşirea de pe piaţa românească sau au făcut-o deja. În România sunt 41 de bănci, iar activitatea de bază – creditarea – a bătut pasul pe loc în ultimii ani. În plus, în unele cazuri, grupurile-mamă au probleme mult mai mari şi trebuie să îşi restructureze operaţiunile.

Cursdeguvernare.ro: Vârsta medie de ieșire la pensie, sub 57 de ani. Mai mult de 20% dintre români s-au pensionat timpuriu. În trimestrul II 2012, 3.835 mii persoane în vârstă de 50-69 ani care lucrau sau lucraseră până după împlinirea vârstei de 50 de ani au făcut obiectul anchetei “Tranziţia de la muncă la pensionare”. După prelucrarea datelor colectate, Institutul Național de Statistică a concluzionat că mai mult de jumătate din aceste persoane (mai precis 51,7%) beneficiau de un tip sau altul de pensie.

Capital: Impozitul pe construcții – cine și cât trebuie să plătească de la 1 ianuarie 2014. Deși viziunea fiscală a autorităților implică, printre altele, creșterea veniturilor la buget, în anumite situații direcția de acțiune nu este tocmai potrivită, iar aplicabilitatea practică a măsurilor adoptate este confuză în mediul de afaceri. O situație similară o întâlnim și în cazul noului impozit pe construcții (introdus prin OUG 102/2013 pentru modificarea și completarea Codului Fiscal), cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2014.

ZF: Ungaria, cu o populaţie cât jumătate din cea a României, are un număr aproape egal de angajaţi. Ungaria, ţară cu o populaţie de aproape zece milioane de persoane, a avut peste patru milioane de angajaţi în toamna anului trecut, un nivel record, în timp ce România, cu o populaţie dublă, are conform celor mai recente date mai puţin de 4,4 milioane de angajaţi. Numărul angajaţilor, calculat pentru perioada septembrie-noiembrie, este cu  87.000 mai mare decât în intervalul similar al anului anterior şi reprezintă cel mai ridicat nivel de după 1998, potrivit datelor Biroului Central de Statistică al Ungariei, citate de Portfolio.hu. De asemenea, numărul şomerilor a scăzut cu 57.000 în perioada analizată, iar rata şomajului s-a redus la 9,3%, cel mai scăzut nivel din 2008.

Te-ar mai putea interesa și
Nissan își înrăutățește prognoza privind profitul în urma scăderii vânzărilor
Nissan își înrăutățește prognoza privind profitul în urma scăderii vânzărilor
Nissan Motor, al treilea mare producător auto nipon, a redus cu 14,5% estimarea privind profitul anual, citând vânzările sub aşteptări şi alţi factori, transmit Kyodo şi Reuters, relatează......
Guvernul maghiar anunță că ia în calcul să intervină în prețurile carburanților
Guvernul maghiar anunță că ia în calcul să intervină în prețurile carburanților
Guvernul de la Budapesta nu exclude o intervenţie asupra preţului la carburanţi şi va discuta problema la întâlnirea ...
Nicușor Dan: Am finalizat lucrările la cuva Lacului Mare din Parcul Cişmigiu, cu două săptămâni înainte de termenul estimat (Video)
Nicușor Dan: Am finalizat lucrările la cuva Lacului Mare din Parcul Cişmigiu, cu două săptămâni înainte de termenul ...
Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a informat, vineri, că au fost finalizate lucrările de reparaţii la cuva ...
CFR S.A.: Stadiul lucrărilor de tip Quick Wins între staţiile Tălmaciu – Sibiu și Teiuş – Războieni sunt de 45%, respectiv 30% – 82%
CFR S.A.: Stadiul lucrărilor de tip Quick Wins între staţiile Tălmaciu – Sibiu și Teiuş – Războieni sunt ...
Lucrările de reparaţii de tip Quick Wins aflate în desfăşurare pe cei 22,20 de kilometri de cale ferată între staţiile ...