5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 8.05.2014

Adaugă-ne ca sursă preferată

ZF: România a cheltuit pe infrastructura de transport 28 mld. euro în ultimii şase ani. Unde sunt şoselele? Valoarea lucrărilor realizate în infrastructura de transport, adică drumuri, căi ferate, aeroporturi, poduri sau canale navigabile, s-a ridicat la 27,5 mld. euro în perioada 2009-2013, arată o analiză ZF pe baza datelor de la INS. Din această sumă, doar circa 2 mld. euro au fost lucrări executate în domeniul autostrăzilor, în ciuda faptului că în ultimii ani şoselele de mare viteză au fost, cel puţin la nivel declarativ, prioritatea tuturor guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria. Suma surprinzător de mică pentru autostrăzi poate fi explicată prin faptul că cifrele de la INS se referă doar la sumele facturate în respectivii ani către companiile care construiesc sau proiectează autostrăzi, potrivit reprezentanţilor institutului. Cu alte cuvinte, valorile facturate sunt mai mici decât cele livrate efectiv.

Hotnews: Cu sau fara euro? De ce Danemarca, Suedia, Cehia nu vor sa auda de euro, iar alte tari folosesc moneda UE desi nu fac parte din Uniune. Ca multe din uniunile monetare infiintate de-a lungul vremii, si actuala Eurozona se confrunta cu situatii care pot parea paradoxale. Tari ca Danemarca, Cehia, Suedia, Polonia (dar nu sunt singurele) nu vor sa adopte in ruptul capului moneda euro, in vreme ce  Andorra, Monaco, Kosovo, Colectivitatea Insulelor Wallis si Futuna sau Polinezia franceza utilizeaza moneda euro desi nu fac parte din UE.  In acest peisaj, Romania isi asuma timid adoptarea euro  in 2019, guvernatorul BNR spunand ca data „nu e inafara unei anumite realitati”.

Gândul: O ROVINIETĂ PIERDUTĂ. În 2013, taxa de drum a fost admirabilă, dar a lipsit cu desăvârşire de 190.000 de ori. Acum, şoferii amendaţi nu mai pot păcăli statul. Anul trecut, au fost aplicate peste 190.000 de amenzi şoferilor care au circulat pe autostrăzile şi drumurile publice din România fără rovinietă valabilă. Valoarea totală a amenzilor pe care le-au primit s-a ridicat la 65,6 milioane de lei, echivalentul a circa 14,8 milioane de euro, potrivit CNADNR. În mod normal, CNADNR încasa 90% din valoarea acestor amenzi, diferenţa reprezentând venit la bugetul statului. Începând cu luna noiembrie 2013, această regulă a fost schimbată, banii fiind direcţionaţi în integralitate către bugetul statului sau bugetele locale.

Capital: Skanska pregăteşte achiziţia unui nou teren în Bucureşti. Suedezii de la Skanska, care au finalizat 80% din prima lor clădire de birouri din România, au anunţat că cel mai probabil, până la sfârşitul acestui an, vor cumpăra un nou teren în Bucureşti, pentru o dezvoltare imobiliară viitoare. „Preţul terenurilor a fost destul de stabil în ultima perioadă. Acum că finanţarea este mai ieftină a început să apară şi competiţia pe terenuri cu suprafeţe mai mici. La terenurile mari, de care suntem noi interesaţi, numărul potenţialilor cumpărători e destul de limitat din cauza valorii mari a loturilor“, a declarat Marcin Lapinski, preşedintele Skanska Property Romania. El spune că a discutat deja cu toţi proprietarii care au terenuri disponibile în zona Barbu Văcărescu – Floreasca.

0-100.ro: O comanda de 900 Ford B-MAX reduce numarul de zile in care productia este oprita la Craiova. “Ca urmare a primirii unei comenzi de aproximativ 900 de vehicule B- MAX, Ford Romania confirma ca va elimina trei dintre zilele fara productie anuntate pentru perioada urmatoare. Cererea vine de la clientii nostri din principalele piete Ford unde noi comercializam modelul B-MAX. Ford va continua sa- si adapteze volumele de productie de la Craiova la cererea din piata”, a anuntat Ana Maria Timis, directorul de comunicare al Ford Romania. Comenzile pentru cele circa 900 de masini vin din principalele piete de desfacere pentru B-MAX, Marea Britanie, Germania si Franta.

ZF: Cărbunele rămâne în mixul României cel puţin încă 20 de ani.  Departamentul pentru Energie a concluzionat, în urma consultării publice pe tema viitoarei strategii energetice, că electricitatea produsă de reactoare nuclearelectrice este „esen­ţială“ pentru România, iar cărbunele ar putea rămâne o sursă importantă pentru asigurarea securităţii energetice. Strategia se va aplica în perioada 2014-2035, iar finalizarea documentului este preconizată pentru începutul lunii octombrie.