Şeful DLAF: E un lucru cert că în România se comit fraude cu fonduri europene

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Asta ne arată statisticile, ne arată toate cazurile care au fost confirmate de-a lungul timpului şi cazurile care sunt în lucru. Mai mult decât atât, activitatea noastră, a Departamentului, arată că da, de-a lungul timpului, s-au comis fapte, se comit în prezent şi din previziunile care se pot face în baza unor cifre anterioare credem că or să se comită şi în viitor. Dacă este fenomen sau nu este fenomen, e de discutat”, a spus Chendi la seminarul internaţional „Sisteme eficiente de control pentru prevenirea fraudei cu fonduri structurale şi de investiţii în noile state membre UE”, organizat de Institutul pentru Politici Publice, transmite Agerpres.

Vicepreşedintele Autorităţii de Audit, Gheorghe Oană, a spus, la rândul său, că sumele venite din partea Uniunii Europene sunt mari, iar acolo unde sunt mulţi bani există şi probleme.

„România beneficiază de aproape 35 de miliarde de euro, din acestea 3,5 miliarde sunt fonduri de preaderare, iar restul sunt fonduri destinate agriculturii, celorlalte sectoare, fonduri structurale şi de coeziune, iar până la 31 decembrie 2014 în România au intrat efectiv 23 de miliarde de euro. Nu sunt bani puţini, iar acolo unde sunt bani mulţi sunt şi probleme”, a declarat Gheorghe Oană.

El a spus că sistemele de management şi control au evoluat mult în bine, fără să fie totuşi perfecte în totalitate.

„România de astăzi însă nu mai este România din 2007 – 2008 în această materie, deşi şi noi constatăm foarte multe nereguli şi constatăm chiar şi fraude. În perioada aceasta (de la înfiinţare, 2006 – n.r.), noi am sesizat DLAF, că ei sunt partenerii noştri, în peste 55 de cazuri cu suspiciuni de fraudă şi aproape 100 de milioane de euro. Nu vorbim de nereguli, vorbim de suspiciuni de fraudă”, a explicat Oană.

Prezent la dezbateri, preşedintele ANRMAP, Bogdan Paul Dobrin, a afirmat că, din punctul de vedere al instituţiei pe care o conduce, este importantă prevenţia în fraudarea achiziţiilor publice şi mai puţin eficient să realizeze că a fost făcută o fraudă şi să se recupereze prejudiciul creat.

„De aceea, România, de când a intrat în UE, a avut un mecanism de control preventiv pe zona de achiziţii publice, poate unic în Europa, şi totuşi, cu toate că a avut acest mecanism, avem o grămadă de probleme pe zona de achiziţii publice. Intenţia mea este de a întări acest mecanism naţional de prevenire, înainte de semnarea contractului, pe partea de procedură, de achiziţie publică, să putem stopa la momentul producerii neregulii, să putem stopa procedura, să nu ajungem să semnăm contractul, să constatăm după aia şi să avem mecanisme mai grele de remediere a situaţiei”, a arătat Bogdan Dobrin.

El a amintit că, pe partea de legislaţie, în 2014 au fost publicate trei noi directive europene privind achiziţiile publice şi, ca orice stat membru, şi România are termenul de doi ani pentru transpunerea celor trei directive.

„În momentul de faţă se lucrează, intenţionăm să le transpunem anul acesta, astfel încât de la 1 ianuarie 2016 să avem şi noul cadru legislativ, care, spun eu, este mult mai bun faţă de cel pe care l-am avut până acum, inclusiv pe partea de a preveni eventuale fraude”, a declarat preşedintele ANRMAP.

La seminarul organizat miercuri şi joi participă peste 150 de invitaţi români şi străini (decidenţi şi experţi din administraţia centrală şi locală, reprezentanţi ai Oficiului European Antifraudă (OLAF), ai Autorităţilor de verificare a fondurilor structurale din Bulgaria şi Croaţia, precum şi consultanţi independenţi români şi lideri ai organizaţiilor neguvernamentale.

Aceştia urmăresc să identifice soluţii de întărire a capacităţii locale în România, pentru prevenirea şi identificarea timpurie a corecţiilor financiare în fonduri nerambursabile, respectiv a cazurilor de fraudă.