BCE a majorat plafonul liniei de finanţare de urgenţă destinată băncilor elene

Adaugă-ne ca sursă preferată

Băncile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 80,7 de miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a menţinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel încât Banca Centrală a Greciei şi BCE să poată reacţiona în caz de urgenţă.

Instituţia de la Frankfurt a majorat finanţarea de urgenţă pentru creditorii eleni ca răspuns la cererea Băncii Greciei, îngrijorată de retragerile record din depozitele bancare. Pe fondul temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro (Grexit), ieşirile din depozite au depăşit săptămâna trecută un miliard de euro, iar de la începutul anului persoanele fizice şi juridice au retras din conturi peste 30 miliarde de euro, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Aceste evoluţii au forţat instituţiile financiare elene să devină dependente de finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei.

La începutul acestui an, BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.

În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.