Cum ne-am pregătit pentru reducerea TVA: România, campioană europeană la scumpiri în luna mai

Adaugă-ne ca sursă preferată

România şi Malta au fost statele cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană în mai, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Guvernatorul Băncii Naţionale (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, marţi, că preţurile de consum ar putea scădea timp de mai multe trimestre, în urma reducerii TVA la alimente. BNR a redus, în mai, dobânda de politică monetară la 1,75%, un minim istoric, întâmpinând astfel efectul deflaţionist al reducerii TVA.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică referitoare la evoluţia preţurilor în luna aprilie, după ce Guvernul anunţase reducerea TVA la alimente începând de la 1 iunie, majorările de preţuri din aprilie au fost cele mai ridicate din ultimii trei ani.

În mai, cel mai mult s-au scumpit mărfurile alimentare, cu 0,75%. Mărfurile nealimentare au avut preţuri mai mari cu 0,32% iar tarifele la servicii au urcat cu 0,31%.

Preţurile legumelor şi fructelor au crescut cel mai mult în mai 2015, comparativ cu luna anterioară, în timp ce carnea şi produsele din carne, peştele, lactatele şi ouăle au tras în jos inflaţia în cea de-a cincea lună din acest an.

În mai faţă de aprilie, cel mai mult s-au scumpit cartofii, cu 13,06% şi fructele proaspete, cu 13,04%.

Potrivit Eurostat, rata anuală a inflaţiei atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană a urcat la 0,3% în luna mai, comparativ cu un nivel zero al inflaţiei în aprilie. Ţările cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei au fost România şi Malta (ambele cu 1,3%) şi Letonia (1,2%). În schimb, opt state membre UE au înregistrat în luna mai rate anuale negative ale inflaţiei, în frunte cu Cipru (minus 1,7%), Grecia (minus 1,4%) şi Slovenia (minus 0,8%), scrie Agerpres.

Comparativ cu aprilie 2015, inflaţia a crescut în 23 state membre, printre care se numără şi România (de la 0,6% la 1,3%), a rămas stabilă în trei ţări membre şi a scăzut în două state membre.

Pentru a evita riscul unei spirale deflaţioniste, Banca Centrală Europeană a prezentat în 22 ianuarie măsuri de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 de miliarde de euro. Mario Draghi a anunţat achiziţiile lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016.

Conform estimărilor BCE, rata inflaţiei se va situa anul acesta la 0,7% şi la 1,3% anul viitor – mult sub ţinta de 2% avută în vedere de instituţie. Şi aceste proiecţii ar putea fi revizuite în scădere, deoarece nu reflectă pe deplin recentele scăderi ale preţului la ţiţei.