UE cere României şi Suediei să dizolve tratatul bilateral de investiţii, aflat la baza disputei dintre fraţii Micula şi stat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tratatele bilaterale de investiţii au rolul de a proteja investitorii din cele două ţări semnatare faţă de riscuri generate de instabilitatea politică, iar în Europa au fost încheiate de regulă în anii ’90 şi 2000, între vechile state UE şi ţările din Europa Centrală şi de Est, care aveau nevoie de încrederea investitorilor vest-europeni pentru a atrage investiţii în anii anteriori aderării la UE. Odată cu aderarea ţărilor din est la UE, protejarea investitorilor este asigurată de reglementările pieţei unice europene şi astfel de asigurări suplimentare nu sunt necesare.

Totodată, tratatele acordă drepturi suplimentare investitorilor din anumite state UE, practică considerată de către CE discriminatorie şi incompatibilă cu legislaţia europeană, potrivit unui comunicat publicat joi de Comisia Europeană.

Astfel, Comisia cere Austriei, Olandei, României, Slovaciei şi Suediei să anuleze tratatele bilaterale de investiţii.

CE evocă, în comunicatul de joi, cazul Micula drept exemplu pentru a demonstra incompatibilitatea dintre tratate şi legea UE.

„În cazul Micula, tribunalul de arbitraj a condamnat România la plata unor despăgubiri către un investitor suedez, ingorând opinia Comisiei, că orice astfel de plată ar încălca legislaţia europeană privind ajutorul de stat”, se spune în comunicat.

Oamenii de afaceri suedezi de origine română Ioan şi Viorel Micula au pus sechestru, în luna decembrie, pe acţiunile deţinute de statul român la Petrom, în contul unei decizii irevocabile a Curţii de Arbitraj de la Washington potrivit căreia statul român trebuie să îi despăgubească pe investitori cu peste 80 de milioane de euro.

Nerespectarea deciziilor Curţii de arbitraj comercial de la Washington (ICSID), care funcţioneată sub patronajul Băncii Mondiale, poate atrage sancţiuni economice din partea celor 159 de state membre. Pe de altă parte, încălcarea legislaţiei europene poate conduce la sancţiuni din partea Comisiei Europene.