UPDATE S-a umplut paharul. Ultimatum pentru greci la Bruxelles

După discuţiile prelungite de miercuri de la Bruxelles, care au început de dimineaţă şi s-au încheiat după lăsarea întunericului, creditorii Greciei au cerut guvernului condus de Alexis Tsipras să prezinte, până joi la 12 ora României, un plan „credibil” de măsuri de creştere a veniturilor bugetare şi reducere a cheltuielilor statului, pentru a putea obţine continuarea împrumuturilor externe care ţin pe perfuzii economia greacă şi previn primul faliment suveran din eurozonă.

Deadline-ul a trecut fără ca partea greacă să prezinte un nou pachet de măsuri.

Citeşte de ce s-au blocat negocierile şi ce tăieri îi sperie pe greci

Miniştrii Finanţelor din zona euro se întâlnesc din nou joi pentru a discuta situaţia Greciei. Se vor afla în situaţia inedită de a primi spre aprobare două pachete de măsuri, unul din partea creditorilor şi un altul din parte guvernului de la Atena, care nu au reuşit să găsească un compromis.

Speranţele par îndreptate către Consiliul European de vară, care va începe joi la Bruxelles sub spectrul temerilor privind viitorul zonei euro pe fondul crizei din Grecia. Pe agenda discuţiilor se va afla şi renegocierea statutului Marii Britanii în UE.

Un oficial elen a declarat că guvernul de la Atena menţine propunerile înaintate luni creditorilor străini, cu unele modificări apărute în urma discuţiilor din ultimele zile.

Grecia trebuie să obţină ajutor extern până marţi, 30 iunie, când are o scadenţă de 1,6 miliarde de euro către FMI pe care nu o poate respecta fără bani de la creditorii străini.

Surse diplomatice citate de Reuters au afirmat că strategia adoptată de creditori, de a înainta direct Eurogrupului spre aprobare un plan de austeritate respins de Grecia, reflecă exasperare faţă de refuzul negociatorilor eleni de a accepta compromisuri pe principalele probleme, respectiv reforma sistemului public de pensii, reforma pieţei muncii, a salarizării şi a sistemului de TVA.

Doar că Tsipras este sugrumat între exigenţele creditorilor şi propria majoritate parlamentară, care ameninţă cu respingerea unui eventual acord şi retragerea sprijinului politic pentru guvern, dacă va ceda în faţa instituţiilor financiare străine.

Executivul de la Atena a propus deja măsuri revizuite, arătându-se pregătit să accepte o serie de creşteri de taxe, schimbări în sistemul de pensii şi ajutor social şi în zona structurii de TVA diferenţiat, însă creditorii au respins până acum oferta negociatorilor eleni.

Neplata ratei de 1,6 miliarde de euro de la FMI – intrarea statului elen în incapacitate de plăţi – ar declanşa o criză bancară în Grecia, introducerea de restricţii asupra circulaţiei capitalului şi ar impune statului elen să tipărească propria monedă pentru a putea funcţiona, revenind astfel la drahmă şi ieşind din eurozonă.

Termenul limită în negocieri pare să fie duminică, deoarece aprobarea următoarei tranşe din ajutorul extern către Grecia se află pe agenda de luni a parlamentului german. Germania este principalul finanţator al programelor de bailout din zona euro.

În Grecia, parlamentarii Syriza acuză creditorii străini de „şantaj” şi insistă pentru ştergerea parţială a datoriilor ca condiţie de bază a unui eventual acord.