ING: Ne-am revizuit punctul de vedere. Nu ne aşteptăm ca bani publici să fie folosiţi pentru subsidiarele greceşti

‘În lumina directivei UE ne-am revizuit punctul de vedere şi nu ne aşteptăm ca bani publici să fie folosiţi pentru a sprijini subsidiarele greceşti din ţările membre ale UE România şi Bulgaria. Declaraţiile guvernatorului BNR din timpul briefingului de presă de ieri au adus clarificări suplimentare asupra situaţiei financiare a băncilor cu capital grecesc’, se spune în raportul ING Bank.

Economiştii ING Bank precizează că guvernatorul BNR a adus argumente suplimentare care întăresc punctul de vedere potrivit căruia băncile cu capital grecesc din România sunt bine situate pentru a face faţă unui Grexit fără a avea nevoie de ajutor.

Potrivit raportului iniţial al ING publicat marţi, finanţările pentru subsidiarele greceşti din România care veneau de la băncile mamă ar putea fi înlocuite cu 2,5 miliarde de euro de la stat, ceea ce ar avea un impact bugetar de 1,5% din PIB.

Marţi, economiştii ING arătau că în cazul în care băncile greceşti ar avea probleme, statul va folosi mecanismul băncii punte, caz în care acţionarii greci îşi pierd dreptul de vot, iar BNR preia controlul până se găseşte un cumpărător. Procesul de găsire a unui cumpărător nu va fi foarte rapid şi nu va putea putea fi acoperit numai de liniile de finanţare neconvenţionale ale BNR astfel că economiştii ING afirmau că este posibil să fie nevoie de bani de la buget.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat miercuri că băncile din România cu capital grecesc sunt sigure, bine capitalizate şi supuse reglementărilor BNR, nu deciziilor de la Atena, dar, în caz de panică, Banca Naţională este pregătită să intervină cu toate instrumentele pe care le are la îndemână.

‘Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române, toate se supun doar legislaţiei din România şi sunt supravegheate direct de BNR. În consecinţă, eventualele măsuri ale autorităţilor elene de restricţie a mişcărilor de capital nu se aplică băncilor din România, şi nici măsurile de limitare de retragere de numerar. (…) Dacă, din anumite motive, emoţia este predominantă şi nu înţelepciunea şi raţiunea putem acţiona şi cu instrumentele de calmare. Ne utilizăm absolut toate instrumentele de care dispunem’, a precizat guvernatorul băncii centrale.

Şeful BNR a prezentat şi o radiografie a băncilor româneşti cu capital grecesc, punând accent pe faptul că acestea nu sunt dependente de băncile-mamă din Grecia, iar liniile de finanţare de la acestea reprezintă 27,5% din totalul pasivului, 81% din aceste linii având scadenţă mai mare de un an.